Ingrijirea celor mici (bebelusi/pitici)-4

Admina a scris:
Trandafiras, chiar adun niste samburi de cirese, in scopul asta.   Sunt cam scumpe aici si nu mancam pe saturate, dar sper sa fie de-un saculet pana la sfarsitul saptamanii.

Ma bucur mult ca mi-am amintit corect. Ciresele sunt scumpe si in Germania, din pacate. Dar la voi merita sa incercati daca apoi veti avea liniste.

Tin minte ca fi-miu mic cand il alaptam facea kk o data la 7-10 zile! Colici a avut pana la 5 luni jumatate! Nu stiam ce sa mai mananc sa fie bine... Si parca chiar pe la 5 luni jumatate am inceput diversificarea, el lua minim pe luna in greutate, dar lua! asta m-a bucurat si nu am renuntat la alaptat, desi soacra ma teroriza (iar soacra) ca mi-l baga la distrofici pe copil, de ce nu-i dau lapte praf. Culmea, si dr pediatru era de aceeasi parere. Numai medicul de familie mi-a zis sa las copilul asa atat timp cat ia in greutate. Si bine a(m) facut, acum, desi asta mic mannaca, este ca un fir de iarba   cel mare are alta constitutie desi nu mananca nici pe jumatatea celui mic! nu imi dau seama de unde creste. Poate din apa, ca apa se consuma la mine   Pe cel mare il mai las singur acasa si cand plec imi spune: "mami, sa-mi lasi 3 cani de apa pline sa am pana vii"     de foame nu sufera...

Greieras, este normal sa se modifice "scaunele" odata cu diversificarea! Si eu sunt de parere ca nu trebuie pus supozitor daca este alaptata, poate doar daca trec mai multe zile si ea are un disconfort evident!
Admina, la copiii mei a functionat foarte bine in timpul perioadei de colici metoda "piele pe piele" . Tineam bebelusul in pat cu mine si, ori de cate ori era cazul, aplicam "tratamentul"    Le-am dat si niste picaturi, dar nu mi s-au parut prea eficiente!

Si pe piele de Ica-bunica tine dar ar sta tot timpul si numai sa stau in picioare daca ma asez pe marginea canapelei plinge,maimuta!Astazi cind sa plece mama-sa la servici pe la 10 tocmai a facut de aseara .acum doarme ca i-am dat intretimp pe la 11 fara ceva suc de morcov si dadea semne ca vrea somn dar tot maria si am pus-o in carut si m-am dus sa-i incalzesc lapele si cind m-am intors am gasit-o dormind. Am pus biberonul linga capsorul ei ,o sa simta mirod de mama- ca la sinul masi mai mult doarme decit sa suga.Eu sint linga ea, leptop e pe un scaun si carutul cu beboaica linga scaun./Si doarme....

Admina, eu ii dadeam bonnisan cred ca de maxim 3 ori pe zi cand era agitat. Cand nu era cazul, nu ii dadeam.

Sanatate multa si crestere usoara.

Greieras, imi place tare mult cum se simte iubirea ta fata de nepotica. Va doresc sa cresteti frumos impreuna si cu multa dragoste.

Multumesc frumos si Doamne ajuta la toata lumea!Iar eu personal va doresc si voua tot binele din lume!

Multumim din suflet.

greieras a scris:Si pe piele de Ica-bunica tine dar ar sta tot timpul si numai sa stau in picioare daca ma asez pe marginea canapelei plinge,maimuta!

   Pentru asta este bun mei-taiul!   

Ar fi o idee sa ies la plimbare infasurata in wrap, dar la bustul gol, doar in sutien si peste wrap-ul. Ar merge, ca se infasoara ca rochia infinit, pe corp.  
Uite ca piele pe piele n-am incercat prea des sau n-am bagat de seama. Doarme tot cu noi in pat, ariciul si se calmeaza daca-i dau papa, culcat, pe o parte. Dar, cica nu e bine, ca inghite aer, daca papa asa.
Ieri am avut si eu niste dureri de burta, ca imi venea sa plang. Nici nu stiu ce am mancat, mai nimic, ca am evitat lactatele si am baut si ceai de colici, o gramada. Ma gandeam, daca-l doare si pe el asa, de aia plange... 
Greieras, esti o bunica de nota 10, iti e tare drag de nepotica.  

Admina a scris:A...cica nu e bine, ca inghite aer, daca papa asa.
I 

  Inghite aer oricum l-ai tine !  

Sa bat in lemn, ne e mai bine cu burtica. Face kk mai rar si munceste mai mult sa-l faca, dar plange mai rar, de durere. Seara l-am pacalit de cateva ori cu ceai de tei, dar am citit ca e controversat, cica ar afecta dezvoltarea creierului, daca se da pana la 5 ani. Ii dadeam cateva lingurite, oricum, dar o sa-l tai de pe lista. Musetelul nu-l calmeaza asa, din pacate.
Acum alta... ca de, suntem baietel zapacel. Am observat un cucui, la arcada, acum vreo saptamana. I-am pus gheata cum am vazut si l-am observat, mi s-a parut ca a dormit odata mai mult, in ziua cand am vazut cucuiul. Dar apoi a fost totul normal. Problema e ca nu trece, nu se invineteste, nu face nimic. L-am dat cu crema cu Arnica, de cateva ori pe zi, dar nimic. Am Lioton la indemana, nu stiu daca sa-l dau. Ala ar fi mai mult de vanatai si nu are. Nu trebuia sa treaca, cucuiul pana acum?

Stiti cumva daca e ceva adevar in ideea ca plansul le face rau baieteilor? Sau e un motiv in plus de rasfat?
Am auzit ca i-ar afecta la cuculet, mai tarziu. El plange si de oboseala si il las sa se calmeze, dupa ce plange 5-10minute se culca. Nu urlat, plans normal.

Eu cred ca ii afecteaza la psihic Mai stiu ca poate face hernie de disc de la plans, am avut un caz in maternitate.

O singura data l-am lasat pe cel mare sa planga sa-mi dezghet congelatorul pe la 4 luni. De-atunci eu nu i-am mai lasat sa planga, incerc sa-i impac, sa le explic. Am avut ambele sarcini cu plans (la mine) si s-a rasfrant si asupra lor! Pana la 3 ani au tot plans....

Admina, imi permit sa te intreb ce intelegi tu prin rasfat la un copil de cateva luni. Tu cand plangi (daca o faci) e tot din rasfat? Cum te simti cand ceva te supara si nu le pot transmite asta si celor din jurul tau?
Asa fiecare iti poate spune parerea lui, dar cel mai bine este sa te gandesti tu de ce plange copilul si sa iti asculti instinctul de mama.

Daca e mancat, schimbat, ne-am jucat cu el, l-am tinut in brate, i-am aratat jucarele si e obosit, de ce plange? De oboseala nu poate adormi si e un cerc vicios, am patit-o si la fi-mea pana la vreo 2 ani. Era maraita cand era obosita si agitata in acelasi timp, nu putea adormi.
Da, poate nu m-am exprimat cum trebuie, apropo de rasfat. Dar eu consider ca daca le-am incercat pe toate si nu se opreste din plans, e oboseala. Il las la orizontala intr-o camera linistita (chiar daca suntem si noi pe acolo) si adoarme dupa ce se foieste si mai plange nitel. Daca l-as tine in brate ar plange mult si bine si tot nu i-ar trece (cand suntem in vizite sau intr-un loc zgomotos nu adoarme). Atunci cand adoarme la san are un somn usor, daca ma misc nitel se trezeste; de aia prefer sa adoarma in patutul lui sau al nostru sau pe paturelele de joaca, sa doarma linistit cat vrea.
Intrebam doar daca plansul des (cum am si zis, nu urla) il afecteaza fizic. Psihic stiu ca e controversata treaba, dar nu consider ca e socant sa planga, daca i s-au facut de toate.

Admina, aici fetele cu mai multi copii pot sa iti confirme ca nu exista nici o regula. Fiecare este unic si are tabieturile lui. Daca la al tau functioneaza sa il lasi sa adoarma singur atunci o fi bine asa.
Eu stiu ca plansul excesiv poate afecta sanatatea fizica a celui mic. Aici cred ca Diada a vrut sa zica hernie abdominala.
Ce pot eu sa iti zic din experienta mea in legaturacu plansul copiilor este ca pana pe la doi ani (si dupa) este de luat in seama.
Si cea mica a mea a avut o prioada in care adormea greu si prefea sa doarma in wrap.
Daca e sa intrebi medicii parerile sunt impartite, si mcred camarea majoritate iti vor spune ca nu e nici o problema ca plange. La mine in tara mea (cum zice sotul meu) e o vorba ca de plange copilul face ranza sau ii creste ranza (rinza), asta fiind un alt fel de a spune ca se rasfata.

Buna fetelor!
Hai sa ma bag si eu ca musca in lapte

Am citit ce ati mai scris voi pe-aici apropo de plans...

La mine fata cea mare a avut colici pana la 2-3 saptamani, dar am crezut ca o iau razna!!!! Nopti nedormite si plansete in continuu. Ii puneam un saculet umplut cu sare si incalzit pe burtica si o calma. Apoi, cand a mai crescut si am intarcat-o, ii dadeam biberonul in patut sa il bea si apoi il luam, inchideam lumina, dadeam drumul la o papusica pentru culcare care avea ceva muzica de Motard (asa se scrie?) si adormea... mai cu scancete, mai cu maraiala, dar am invatat-o sa adoarma singura!!!!
La cea mica NU AM AVUT COLICI decloc!!!! Nici nu am simtit-o!!! De cand am venit acasa a dormit toata noaptea! Ii dadeam sa suga pe la 10 si apoi la 5-6, deplinde cand se trezea. Daaaaar, domnisoara facea un adevarat concert in fiecare seara la baita!!! Cum incepeam sa o dezbrac, incepea si ea cu vaicareala, si cand o bagam in apa... sa te tii frate!!! Plansete si plansete pana se vedea imbracata la loc. Ei, si dupa un concert de 30 de minute, cu burtica plina de laptic, dormea pana dimineata... Cand a crescut am aplicat aceeasi metoda cu adormitul singura.
Asa ca fiecare bebe/copil cu felul lui de a fi Noi doar trebuie sa fin destepte sa ne dam seama ce inseamna fiecare plans... si oricum, nu-i asa ca recunoastem fiecare plans al bebelui? Intr-un fel plage cand ii e foame, in altul cand il doare ceva, in altul de plictis etc... Rasfatul eu personal cred ca vine un picut mai tarziu, pe la 5-6 luni, cand il vezi ca se smechereste! Am exemple de bebei invatati in brate, si cum a zis si Greieras - cum se aseaza jos, cum se rascoala, de parca are senzor de stationare

Va pup!

Al meu are 5 luni jumatate, deci... E tot un zambet si dulce foc. Nu e un copil stresat sau plangacios. Dar totusi, plange sau maraie a nemultumire zilnic.
Nu sta in wrap sau ring sling, ca am facut din fiecare. Am primit si un marsupiu si inca un ring-sling de pe la sora-sa. Sta doar la plimbare, in casa se foieste de nu are aer; am incercat cand avea colici.
Se invata in brate, asta numeam si eu rasfat. Da, e natural; si maimutele isi poarta puii atarnati de ele, peste tot. Dar daca nu are astampar nici in brate, uneori, ce-i pot face? E un bebe foarte activ, se intorcea pe burta din prima saptamana de viata si acum se impinge in picioare, sta un minut daca-l tin de manute. Se chinuia sa se ridice in fund de mult timp.

Ce sa-i faci???? Pune-l pe burta, sa se invete sa se tarasca asa isi mai ocupa timpul, daca e un bebe activ Pune-l intre perne, e marisor, poate sta sprijinit, da-i jucarii pe langa, mai ales cele cu lumini si sunete... poate asa va uita de ”distractia” cealalta din brate aaaaaaaaaaaaa, si nu in ultimul rand, stramba-te pe langa el, cantati impreuna... eu pe cea mare asa o linisteam pe masina - ea in scaunelul ei in spate si eu la volan... ea urla, eu cantam mai tare si se oprea sa vada ce se aude...

mnarcisa a scris: La mine in tara mea (cum zice sotul meu) e o vorba ca de plange copilul face ranza sau ii creste ranza (rinza), asta fiind un alt fel de a spune ca se rasfata.

Deci oficial i-a crescut rinza copchilului!
I-au spart dintii de jos zilele trecute si de atunci urla, frate, dar urla nu oricum. Se calmeaza luat in brate, normal. Dar imi scoate peri albi ca nu se calmeaza cand sunt in raza lui de actiune, adica ma vede si urla. Doarme singurel in patut si in patul nostru, dar ziua e teroare, urla des si fara motiv, adoarme greu. In rest, cand nu urla e vesel si dulce si nici nu zici ca a urlat ca din gura de sarpe, mai devreme.
Zicea Narcisa daca plang eu, fara motiv sau cu. Revin, daca vorbesti cu ei, esti acolo, ii mangai, le arati o jucarica de ce nu se calmeaza? Tai de pe lista mancat, schimbat, jucat si faptul ca nu e singur si ce ramane? Daca-l duceam la cresa (aici ii duc de la 3-6 luni multe mame), cine statea cu el in brate? Si ce se intampla cu copiii crescuti printre straini, asa, fara brate?
Care sunt principiile attachment parenting-ului? Adica ii ti dupa tine toata ziua, lipiti de tine, indiferent ce faci? Nu cred ca ma tin bateriile, oricata bunavointa as avea. Adica am timp, nu zic, dar mi se pare ca nu iesi din cercul asta, ca va sta dupa fusta mea pana intra la scoala. Cand devin independenti copiii crescuti asa?

Mda, cam complicat... daca zici ca nu te tin bateriile. Ei nu stau mult in brate, vreo 2 ani asa aveam si eu impresia, ca nu mai scap de brate si ca or sa mi se lungeasca mainile pana la pamant Am avut wrap si a fost tare bine (la bebe 2) caram si apa cu el in wrap (stateam la tara), in galeti, deci mainile ocupate, doarmea si eu imi faceam treaba. Eu nu prea i-am suportat sa urle si preferam sa-i tin in brate. Cel mai mic a fost teroare, cel mare e si acum, se mai alinta sa-l iau in brate, il iau si eu in pat ca nu ma tine mijlocul. Pe cel mic il mai urcam pe scari in brate, mai oboseste.
Dar cat a fost mic, vreo 2 ani imi aduc eu aminte ca l-am tinut in brate. Faceam mancare cu el in brate, bagam la spalat cu el in brate, la WC ma duceam cu el in brate, ce vremuri!!!! ) vorbeam cu Amnro pe mes si ma plangeam ca nu o sa se mai dea jos din brate copilul, si ea imi zice ca o sa creasca si o sa se dea jos. Asa a fost.

DAR vin si alte nebunii dupa ce lasa bratele, dar parca sunt mai usor de suportat nu necesita atat de mult timp consumat si daca te superi pe ei fac si singuri ) "norocul" lor ca ma supar greu.

Admina am intrat din an in paste pe forum dar unte ca la fix cat sa iti pot zice cu a fost la mine. Fiecare din copiii mei a fost crescut diferit. Am sa vorbesc de primii doi ani pentru fiecare in parte.
La primul eram in liceu si m-am tinut de scoala. Am stat acasa 6 saptamani si am incept sa merg la cursuri. In pauza mare fugeam acasa si alaptam copilul. Cand a facut 4 luni m-am si angajat. Mergeam si lucram noaptea la receptia unui hotel, ziua la liceu si dupa masa spalam scutece si faceam ce mai era de facut prin casa. Copilul ramanea cu cine apuca, cu mama cu o vecina. Si urla si el mai mereu. Doar cu vecina cand ramanea nu urla. Ea, vecina o femeie mai invarta, iesita la pensie statea cu el in brate. Mama il lasa in patut sa planga ca doar a crecut si ea copii si nu se tin in brate. Femeia are treaba ei in casa si copilul pe ale lui ( sa urle cat il tin plamanii).
De fiecare data cand plecam era un circ de ma stia toata strada. Cat eram acasa tragea mereu de mine. Totul era cu nervi si urlete.
La a doua as fi vrut sa recuperez intr-un fel ceea ce am pierdut la primul, sa stau cat mai mult cu ea, dar in acelasi timp nu am stiam ce sa fac in momentul in care mi se dadeau tot felul de sfaturi despre dum TREBUIE SA ITI "DRESEZI" COPILUL.
Am incercat fara nici un sort de izbanda sa ii fac program de somn, de masa, etc.
Ajunsemem frustrata la maxim si cu un copil plangacios si mofturos, cu soacra, mama si diversi prieteni (cei mai multi fara copii) care isi dadeau care mai de care cu parerea si ziceau cat de rasfatata e. In brate oluam cand chiar nu se mai putea. Acum indca doarme cu mine in pat, indca ma strica imediat cum a deschis ochii. Ii este frica sa nu ramana singura . A mers in carut si la 3 ani ca nu vroia sa mearga pe jos.
Pe cea mica am zis ca o voi creste asa cum simt si asa am si facut.
Am avut si carut, dar am purtat-o maxim in wrap si in marsupiu. Toate treburile casei le faceam cu ea legata de gat. A avut o perioadat intre 6 si 9 luni cand nu vroia sa stea il alta parte decat in bratele mele.
Indca o alaptez si toata lumea casca ochiii cat cepele si ma intreaba cat mai am de gand sa ii dau.
Acum indca nu are doi ani si merge singura pe jos destul de mult. Cere in brate doar cand a obosit. se joaca singura destul de mult prin casa, este mereu vesela si daca este nevoie sa plec undeva nu protesteaza. Ii explic ca ma intorc si ii spun si cam in cat timp aproximativ. Calm prumos si elegant.

Hai ca m-am intins cam mult.
Concluzia e ca la mine in gradina copilul care a fost tinut cel mai mult in brate sa desprins cel mai repede. Tinutul in brate nu creeaza dependenta la fel cum netinutul in brate nu iti garanteaza ca ca vei avea un copil independent.

Copii nu sunt niste mici escroci si santajisti asa cum am vrea noi sa credem.
Fiecare copil este unic, sunt diverse etape in dezvoltarea lui despre care nu ne spune nimeni, totusi noi ii cunoastem cel mai bine si tot noi putem sa le oferim ce au nevoie.

Fi-mea nu a fost tinuta in brate si a fost independenta repede. A facut la olita pana la un an, a mers la fel. La 9 luni mergea tinuta de manute, ii placea sa umble in premergator, sa exploreze prin casa. Cu mancarea era un chin cu ea, el e papacios, deocamdata.
Bebe Adi e foarte activ si cand papa titi da din maini si picioare. Nu sta nesustinut in fund, dar se tine bine pe picioare, sustinut.
Sincer cred ca se desprind oricum si vor independenta, la 2-3 ani, cum ziceti voi. Uite acum scriu cu el in brate si e ok, dar azi asa, maine asa, as cadea in depresii daca ar sta calare toata ziua. Nici nu sta....
Narcisa, ai dreptate. Si mie mi se pare ca vreau sa corectez ce consider ca am gresit la fata. Dar statul si jucatul singur, tot nu o vad ca pe ceva ce am gresit la ea. Ea era linistita, eu la fel, nu prea cerea in brate si era foarte sociabila si comunicativa, cum e si acum. La capitolul afectiune cred ca i-am mai taiat macaroana, cand era prescolar (perioada tantrums-urilor, cand ii apuca pe ei rasfatul si crizele de personalitate). Cand era bebe am fost foarte afectiva cu ea.
Diada, si te intrebi de ce ai probleme de spate? Eu de aia zic de baterii, psihic, dar si fizic. Tin la independenta si sanatatea mea. Cred ca sunt mai egoista...

Admina a scris:
Si mie mi se pare ca vreau sa corectez ce consider ca am gresit la fata.

Sincer cred ca si de aici vine bulgarele si se mareste. Cred ca cel mai bine este sa ne pliem pe situatia actuala (asta o spun si pemntru mine).
Asta seama cu situatiile in care parintii spun ca isi doresc sa le ofere copiilor tot ce nu a au avut ei uitand de fapt ca micutii lor au cu totul alte nevoi. Asa e si cu piticii nostru care cu toate ca sunt frati de multe ori nu am prea multe in comun, si e si normal sa fie asa. Daca pentru unii copii a se juca singuri este ceva perfect normal, confortabil si binepentru altii aceeaci stare de normal si bine este sa o simta pe mami langa ei, sa fie acolo cand au intins mana. Eu nu vad nici o anomalie imi nici una din situatiile astea. Anormal este atunci cand patintele forteaza copilul sa faca ceva.

Acum mi-am adus aminte de vecina de la bloc care avea o fetita mai mare decat Mara cu vroa 4 luni. Sincer nu imi aduc aminte sa fi auzit copilta aia pangand cat a fost bebelus. Ana o cheama pe fata.
Cand am venit si eu cu fiara mea acasa a afltat tot blocul.

Ana dormea de la ora 20 pana la ora 6 continu, manca la ore fixe, maicasa trebuia sa fie cu farfuria in fata ei cand se facea ora de masa.
La mine cu Mara era haos total. Adormea la 2 noaptea se trezea pente alte 2 ore, mai statea treaza indca una mai dorma vreo 3 si tot asa. Dupa baita de seara se activa de zicerai ca a sarit cu parasuta si ii curge adrenalina peste tot.

Vecina mereu imi zicea ca eu sunt de vina ca nu stiu sa o strunesc. Plus ca in momentul in care a inceput sa misune o trezea pe fii-sa. Eu ziceam ca ea a fost in concediu in Germania cat a fost gravida si a facut copilul pe stil nemtesc, eu daca am fost in Spania e pe stil spaniol : fiesta non -stop.
Faza cea mai tare e ca la doi ani a mai nascut o fetita care a fost argint viu din prima clipa. Pe cand avea 6 luni cea mica a venit la mine si a zis ca abia acum ma intelege.

Eu acum sunt happy ca le-am adormit si nu am adormit si eu odata cu ele asa camerg s avad ce sa mai postat pe aici.