Sanatatea noastra Cap 1

Ce chestie...aici nici nu ma mai duc dupa ele, mi le trimite prin posta...prima data am crezut ca nu vad bine

Aici ca nicaieri ....

ema a scris:
Sau poate iti induci singura simptome care corespund unor boli Incearca o vreme sa te calmezi, sa nu te mai gandesti la rau, la boala si ca un exercitiu zilnic, cand esti doar tu cu tine repeta in gand: sunt sanatoasa, ma simt bine E greu la inceput dar sa stii ca are efect in timp

Subscriu. Bine punctat Ema.
Am reusit si eu sa ma sabotez asa, timp de vreo 2-3 luni. Treceam dintr-o boala intr-alta, toate marunte, banale, gen raceala, constipatie, infectie urinara, etc. Am avut o pauza (cand am fost sanatoasa tun), cand am fost plecata de acasa pentru 3 saptamani si automat am facut si pauza de la servici. Atunci mi-am zis: e clar de la munca, stresul imi creeaza aceste simptome si se manifesta prin boli sacaitoare si dese. Am ajuns chiar la performanta de a avea infectie urinara, menstruatie (timp in care ma lasau simptomele de la infectie) si apoi dupa terminarea perioadei lunare, imi revenea infectia urinara. Si nu, nu sunt o persoana ipohondra din fire.
Am cumparat cartea Afirmatiile Pozitive de Louise Hay si am inceput sa citesc (doar, nu sa repet, recunosc) afirmatiile pentru sanatate. Tot in aceasta perioada, sotul meu, care nu prea crede in aceste lucruri subtile (de genul crearii unei boli din nimic), mi-a zis ca s-ar putea sa am aceste simptome, pentru ca vreau sa le am. Si cred ca asa a fost. Chiar am citit in cartea mai sus mentionata, ca sunt scuze perfect valabile si organismul chiar le crede: nu pot merge la servici sau nu-mi pot desfasura activitatile, pentru ca sunt bolnav/a. Si apare durerea de cap, raceala (semn ca organismul e obosit si are nevoie de o pauza), etc. Acum sunt mult mai bine, am constientizat ce se intampla si am oprit insiruirea de boli. Normal ca vor mai aparea, dar probabil pe rand si cu distante de timp intre ele.

si eu le-am primit dupa 3 saptamani chiar daca cunosteam la laboratorul respectiv. sa speram sa va iasa bine. Doamne ajuta!

Doamne ajuta!Admina, e musai sa imi iau si eu cartea de care zici! Mie acum mi s-a pus o mare pata pe ,,Nu-ti mai face griji, traieste'' a lui Dale Carnegie si culmea e ca functioneaza ce zice tipul ala acolo...Macar am mai scapat de migrene si cosmaruri...Daca ma si reapuc de fumat, devin nesimtirea in persoana

Sa speram ca vom invinge !

Soacra mea era bolnava de ''diagnostic''. Exact cum povestiti voi cred ca isi inducea singura starea asta. Statea acasa, nu prea a avut serviciu, dar vesnic era bolnava, desi casa era ca dupa soare, mancare in oala pe alese, mai cosea la cate un client si cam avea clienti, ea mereu se vaita. O gaseai cu un prosop la gura, in cap, pe umeri, dar vesnic era un prosop de ajunsesem sa il urasc Pe undeva cred ca voia atentie excesiva. Sotul meu se recasatorise cu mine, cam era dupa coada mea, ceilalti doi frati lucrau la o companie a carui sef facea politica si erau mereu cu el sau cu Vadim-Tudor, iar ea probabil se simtea neglijata. I-am cerut sa stea cu copilul meu contra bani chiar, a refuzat, era bolnava. Dintr-o data cumnatul meu se casatoreste, vine nunta, incepe soacra sa uite de boala, vine si un copil dupa un an s-a refacut soacra complet. Nici in ziua de azi nu mai are nimic. Ba da mai are cate o toana, dar de acum imbatraneste, macar e dupa naturale!!!

Hai sa va zic de ce am spus ca poate sunt simptome autoinduse Dar promiteti ca nu radeti de mine
Am acasa un atlas de boli dermatologice cu explicatii De fiecare data cand ma uit pe el si mai si citesc simptomele incep sa-mi iasa pete pe piele si sa am mancarimi Trec singure dupa ce inchid cartea si ma gandesc la altceva (cam in 10-15 minute)
La scoala faceam febra la comanda Ma gandeam ca trebuie sa fac febra si chiar faceam Trecea de cum trecea ora de matematica (il detestam pe prof)si nu ma scotea la tabla pt ca aveam febra
Am vazut ca am o putere de autosugestie mare Si mi-am zis: de ce nu o folosesti in sens pozitiv? A fost greu dar mi-am impus sa ies anul trecut din depresie si sa reincerc sa-mi continui viata, sa gasesc pe altcineva si sa o iau de la inceput

asta a fost tare . stiu si eu o femeie ce mereu merge la doctor si se plange de nu stiu ce boli isi imagineaza. e necasatorita la vreo 50 de ani si nici nu am vazut-o cu vre-un barbat. a dat peste un doctor care mai nu i-a zis pe fata sa mearga sa isi caute un barbat ca ea nu sufera de nimic

Si eu mai am exemple, din familie. Bunica din partea tatalui (Dumnezeu sa o ierte) a bolit tot in genul soacrei Danielei, tot timpul se plangea de boli, statea mai mult in casa, abia mergea, de cand o stiu. A suferit mult cand si-a pierdut fratele si a ajuns pe niste antidepresive puternice, din cauza asta (de aia tot zic eu sa nu traim in trecut). Sunt vieti irosite, astea. Tot speri ca te vei face bine, dar de fapt te crezi asa de bolnav, incat nu-ti mai doresti sanatatea, de fapt. Iti place sa te compatimeasca lumea, sa te ajute, sa te scuteasca de tratamentul normal, pe care l-ai primi, daca nu ai avea nimic.
Si mai am cazuri de ipohondrie, la un cuplu tanar, de prieteni de familie. Au gratuit pentru ea si reducere de 50% pentru sot si copil si merg la analize la cateva luni. Cand ii mai intrebi ce fac... vin sau merg de la sau catre clinici. Cand auzi ca medicii sunt in stare sa scoata analize de urina din bere sau suc de mere... ce incredere sa mai ai?

p.s. Gabriela, poate asta face. isi cauta barbat si i-au picat ochii pe d-l doctor.

orice-i posibil

Cred ca si eu am avut o perioada cand probabil ma invarteam intr-un cerc din asta unde toata lumea suferea de ceva si mai ales se vaita de ceva. Ajunsesem sa ma vait la fel. De o buna bucata de timp, slava Domnului, chiar nu am nici o problema majora de sanatate. O raceala, o durere de cap, de spate sau de oase o consider normala. Dar nu sunt bolnava de diagnostic si asta e cel mai bine.
Gabriela tu stii o persoana de 50 de ani, eu stiu o persoana de 30 pe care o cunosc de 8 ani, de cand am cunoscut-o este bolnava de cate ceva. Stiu ca minte, minte si cu altele nu numai cu sanatatea.

Si la testul PAP nu va cred ca nu ati asteptat in stres rezultatul !

eu visam noaptea ca imi iese pozitiv rezultatul, (asa a si fost), ca imi cade parul, uneori nici nu puteam dormi. cautam tot felul de diagnostice pe net si intram pe anumite forumuri sa vad care ce mai scrie despre acest test pap. eu am fost foarte pesimista pentru ca stiam ca am o rana (care o avem toate femeile) care poate s-a inflamat, ma gandeam eu.

Cum o avem toate femeile ? despre ce vorbesti ?

Aualeu... cat pesimism, cat de rau ne putem face singure, cu mintea. V-as trimite pe toate la subiectul Gandeste pozitiv, poate va calmati. Pesimismul creeaza sau alimenteaza boli, deci scapati de el.
Eu am mers anul trecut la ecografie la san, pentru ca de ani de zile am o eczema pe un san si e unul din semnele prevestitoare a bolii pe care n-am s-o numesc. Am avut temeri, am cautat si eu pe net, dar cu frica nu poti trai. De aia am mers la analize si am primit rezultate ok, la toate (am facut Pap si secretie). Alta data am crezut ca am o rana pe col sau ceva de gen si am luat cu incredere supozitoare Carpicon si le-am folosit. Nu am mai avut nicio alta impresie de atunci. Nu plec de la premisa ca sunt bolnava, ca mai rau imi fac. Daca am reusit eu sa ma cred gravida, de vreo cateva ori, sigur as reusi sa ma bag si la garsoniera de 2/2m, la subsol, daca mi-as pune mintea. Puneti mintea la post, nu o mai lasati sa zburde libera, pentru ca poate face mult rau. Dar si mult bine, daca ganditi pozitiv.

rana aceea pe col o avem toate femeile. si de la acea rana se ajunge la displazie si apoi la ceva mai rau, daca se inflameaza. nu v-a zis doctorul?

Admina multumim de sfaturi , mereu ne ridici la linia de plutire ! pupici !

ce rana, gabriela?
eu chiar am bantuit intr-o vreme pe la gineco si orice rana conta, nu mi-a spus nimeni nimic!

Mie mi-au zis nu un doctor ci vreo trei ca toate femeile avem o rana pe col, doar ca la unele se poate inflama (posibil de la vreo infectie, de la contact, ce stiu eu) la unele nu. Am prietene ce au facut pap-ul, au rana pe col,(asa li s-a zis si lor) dar nu le-au dat niciun tratament, cica le-a iesit bine testul pap. Mai multe nu am de unde sti. Eu zic doar ce mi s-a spus. Acum vre-o opt ani mi s-a zis, ai o rana pe col, ia Ceva ovule si va trece, daca nu atunci trebuie cauterizat, dar bineinteles ca eu am luat tratamentul si nu am mai mers la nicio cauterizare, desi stiam ca nu s-a tratat acea rana si am ajuns aici la conizatie.

mai stie cineva de chestia asta de care zice gabriela?
poate formularea corecta e 'multe femei au' nu toate femeile au

Am intrebat pe cineva cu mai multa experienta de viata decat mine si mi-a raspuns asa, citez ,,rana pe col o au de obicei doamnele care au trecut printr-o experienta traumatizanta cum ar fi un avort''. Acum de e adevarat, nu stiu...

Nu este adevarat! Eu am avut-o si nu am facut nici un avort. De fapt medicul care mi-a constatat graviditatea mi-a spus de ea. .... Dupa multi ani am cauterizat-o si s-a rezolvat problema. La testul pap nu a iesit nimic nici inainte nici dupa. Important este sa gasim medicul bun, ca doar umblasem printre ei de "n-spe" ori si nimeni nu-mi spusese!

A, ok, bine ca stiu acum daca asa mi s-a spus...am si specificat ,,citez''Multzam fain de explicatie, acum sunt si eu mai desteapta nitzelus

Poate e bine spus ''toate femeile AR putea sa o aibe'' !!! Nu cred ca e musai sa o ai! Si eu am avut se pare cand eram mai tanara, la fel doctorul vai trebuie sa o cauterizam, cand am nascut pe ultimul nu mai aveam nimic. Doctorita de serviciu mi-a spus ca m-am recuperat foarte repede si ca ma admira ca am grija de mine (ma spalam cu ceaiuri de plante fara sa spun la nimeni nimic si am refuzat spalarile de la cabinet). De atunci nu am mai avut nici o problema, dar in ultima vreme nu am mai facut nici un test, nici o analiza si nici nu simt nevoia!