Sunt Roman, deci ma mandresc...

Admina a scris:Acum rar vezi un roman altruist... fiecare e pentru el si ar da in cap celorlalti, doar pentru ca asa ii place.

CCristinaC a scris:Eu zic ca ar fi cam greu. Nascut la 26 ianuarie 1918, Ceausescu ar fi avut 93 de ani, curind 94

Admina a scris:Diada, ai fost la vot la ultimele prezidentiale? Te duci data viitoare? Marea majoritate a celor pe care-i intreb, raspund aproape la fel: nu merg mai, nu-mi pierd timpul, oricum iese cine trebuie si alte din astea... ...

Eu nu regret perioada de trista amintire. Atat cat imi aduc aminte si nu regret. Lipsa libertatii de opinie nu am simtit-l pe pielea mea, dar cozile, nedreptatile clasei conducatoare si discrepantele dintre ei si noi, lipsurile, frigul, lipsa curentului, a gazelor, a mancarii, a hainelor, etc. Nu era vorba de Cola, era vorba de un lapte mai gras, altceva in afara de tacamuri (nu vorbesc ca se gaseau pe sub mana si alte parti de pui, dar cati aveau pile...). Martirii de la Revolutie, au fost romani adevarati. Au avut un ideal, au avut o speranta, au vrut sa schimbe in bine viata tuturor. Au fost altruisti. Acum rar vezi un roman altruist... fiecare e pentru el si ar da in cap celorlalti, doar pentru ca asa ii place.

Gheorghe Cârtan, cunoscut mai ales sub numele de Badea Cârţan, născut la data de 24 ianuarie 1849 în comuna Cârtisoara, a fost un tăran sibian autodidact care a militat activ si logistic pentru independenta românilor din Transilvania.

Intrat în legenda locurilor, acest cioban ardelean, născut într-o familie cu încă sase copii, reprezintă unul dintre cele mai elocvente simboluri ale constiintei nationale românesti. Însetat de cunoastere, el nu numai că si-a procurat cărti din România dar a si răspândit cu desaga prin satele din sudul Transilvaniei, circa 200.000 de volume.

Printre localnici mai circulă încă întâmplarea care i-a desteptat tânărului fiu de cioban iubirea fată de neamul românesc.
Aflat împreună cu părintele său si cu turma de oi pe crestele muntilor, într-o zi senină de vară, în care panorama Făgărasilor se distingea până departe în zare, acesta a avut curiozitatea de a-si întreba tatăl ce se afla dincolo de crestele semete ale muntilor. Răspunsul cum că acolo sunt români, l-a nedumerit pe pusti care i-a replicat:

Dar noi ce suntem? Nu suntem tot români? De ce aici nu-i tot România?

De atunci a simtit nevoia să treacă dincolo, în Vechiul Regat. A ocolit străjile unguresti si a ajuns la ciobanii argeseni. Acolo l-a întâlnit pe intelectualul brasovean Ion Cotigă, caruia i-a devenit discipol, învătând aproape totul despre trecutul neamului său.

În anul 1877, si-a pus turma de oi la dispozitia armatei române, înrolându-se voluntar în Războiul de Independentă. A călătorit pe jos, timp de 45 de zile, până la Roma, pentru a vedea cu proprii săi ochi Columna lui Traian si celelalte mărturii ale vechimii si latinitătii poporului român. Acest lucru i-a impresionat profund pe italieni, care au titrat în toate ziarele vremii, pe prima pagină: Ajuns acolo, Badea Cârțan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian.
„Cum era singur și a nimănui, cum se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. "

Presa din Roma a scris în ziua următoare:

„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”.

I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri, a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie.
De-a lungul vieții sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveția, Egipt, Germania, Ierusalim și în atâtea locuri prin țară. Dacă alți călători celebri și-au dedicat viața expedițiilor din dorința de a descoperi noi teritorii, ori pentru a se îmbogăți, Badea Cârțan a călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămoșii poporului român și din dragoste pentru istoria lor. Badea Cârțan a fost cunoscut, îndrăgit, prețuit de bărbații politici, de oamenii de cultură, de mediile patriotice din Vechiul Regat.

De mentionat că, la Cârtisoara se află Muzeul Etnografic si Memorial ce poartă numele celui mai reprezentativ fiu al satului, Badea Cârtan, cuprinzând tot felul de obiecte ce au apartinut acestuia. De asemenea în Parcul “Astra” din Sibiu se află si un bust al celebrului tăran autodidact, confectionat în 1974 din bronz, înalt de 1,20 m si asezat pe un soclu de travertin, operă a sculptorului sibian Kurtfritz Handel.

S-a stins din viată la 7 august 1911, fiind înmormântat la Sinaia.
La căpătâiul său stă scris: “Aici doarme Badea Cârtan, visând la întregirea neamului său”.