Religia pentru copii si nu numai (3)

Ma freaca pe creier o intrebare:de ce pe homo religiosus il apuca mila si cumintenia numai dupa ce vreun sfant sufera decapitari,arderi pe rug ,tristeti,depresii,socuri si alte alea??!?

Pentru ca vede consecinta propiilor greseli?

Sa inteleg ca sfintii sunt "material experimental" pentru cei care i-au torturat?!
Aveau la dispozitie propria si intreaga lor viata ca sa-si experimenteze propria cruzime.

Oricum,parca ar fi o moda la oameni:ce se dovedeste mai tarziu ca ar fi fost bun,contemporanii respectivului il prefera ca pe soacra, "rece pe masa" si mai vor sa li se dea si dreptate divina,nu de alta,dar sint di vina(acesta este un moldovenism,mentionez pentru buna intelegere a textului)!

As, nu, m-am referit la cei din afara, cei care stau si se uita, nu la cei care tortureaza!
Vazand ororile, isi dau seama de propriile greseli, de propriile pacate si atunci ii apuca mila, religiozitatea etc... dar din pacate aceste sentimente daca nu sunt sincere, nu au durata si nici calitate.

michelinebeaulieu a scris:Ma freaca pe creier o intrebare:de ce pe homo religiosus il apuca mila si cumintenia numai dupa ce vreun sfant sufera decapitari,arderi pe rug ,tristeti,depresii,socuri si alte alea??!?

La ce anume te referi? Poti da un exemplu concret?

Eu cred ca e o nevoie in lume de exemple de urmat. Daca nu poti face ca ei, macar sa te inchini lor. Nu isi pot lasa toti credinciosii de duminica sau si mai bine, doar de Paste si Craciun (care doar atunci merg la biserica), viata si huzureala calduta a confortului, pentru o chilie sterila si austera si mancare de manstire. Atunci bat cruci cand trec pe langa biserici, arunca un Doame Ajuta, una doua si merg la biserica atunci cand isi aduc aminte. Prea putini, cred, duc o viata mult simplificata, fac milostenii (sa folosesc termeni religiosi) si sunt smeriti sau cuminti, ca oameni. Se duc si se bat pe moastele sfintilor, dar nu lasa barfa, rautatea, lacomia deoparte. E mai usor sa faci ce face popa, decat ce zice popa sau sfantul respectiv.
Si care e treaba cu Stefan cel Mare si Sfant. Ultima oara cand am citit, nu a fost chiar asa de sfant... "Grigore Ureche îl descrie astfel în cronica sa: "Fost-au acest Ștefan, om nu mare la statu, mânios, și degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospețe omorâia fara giudeț."

Asta e,trebuie sa ne conturam ideea de sfant,intai!
Poate ca lui Dumnezeu i-ar place o mana forte(nu zic sa ucida-pe de alta parte pe vremea lui Stefan cel Mare cam asa era,care pe care),poate ca nu...
Dupa mine sfintenia este accesibila tuturor,ea inseamna cinste,onestitate,a trai cu cartile pe masa,nu pe furis.

Lacrisel,fortez putin nota in interpretare si...interpretez cum ca cei care tortureaza sunt profesori,cei care vad si ii apuca mila elevi iar torturatii material didactic.Cam asa se prezinta situatia.

Admina a scris:
Si care e treaba cu Stefan cel Mare si Sfant. Ultima oara cand am citit, nu a fost chiar asa de sfant... "Grigore Ureche îl descrie astfel în cronica sa: "Fost-au acest Ștefan, om nu mare la statu, mânios, și degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospețe omorâia fara giudeț."

Total de acord!

Ce inseamna "fara giudetu":
-ca Stefan cel Mare actiona fara a gandi
-ca nu spunea de ce face ce face

??!

Mda,fiecare raspunde pentru faptele lui acolo de unde ne vine viata...

A dat el socoteala deja, dar nu vad de ce ar trebui ca oamenii sa i se inchine si sa-i adreseze rugaciuni! Evident ca a fost o decizie de promovare a asa-ziselor valori spirituale romanesti!

Cui nu-i plac asa zisele valori spirituale romanesti sa nu se servesca din ele,nici in prezent,nici in trecut,nici in viitor,nici vadit,nici nevadit,nici la dreapta,nici la stanga,nici calare,nici pe jos etc.
 
Na,am zis,descalecand!

aurishta a scris:A dat el socoteala deja, dar nu vad de ce ar trebui ca oamenii sa i se inchine si sa-i adreseze rugaciuni! Evident ca a fost o decizie de promovare a asa-ziselor valori spirituale romanesti!

De unde stii ca a dat socoteala deja,eu stiam ca mai sta la coada inca!?
(plec la trebusoara mea,pina nu dai dumneata,domnita,cu rosii dupa mine!)

Evident ca asa se intampla....si asa trebuie sa se intample...Cata vreme omul rationeaza, trebuie sa treaca prin filtrul gandirii totul, nu sa ia la de-a gata orice practica numai asa, fiindca e recomandat de Patriarhie ! Nu mai traim vremurile in care faceam ciorba din creasta de la curcan numai pentru ca vreun strabun asa a facut la vremea lui!

Tu vorbesti de miș-mașul local,terestru,eu vorbeam de Boss-ul cel mare,deci nu se aplica aceleasi reguli,la El nu carteste nimeni.
Eu nu ma lepad de strabunii mei,mie imi convine de ei!

PS.Ciorba din margele de curcan s-a facut vreodata?!
(tu ai venit cu idei curcanoase,nu eu,=> nu da cu rosii,domnita! )

Intre noi fie vorba... Chiar credeti ca cineva detine adevarul absolut? Si chiar poate sustine cineva ca stie ce vrea Dumnezeu? De ce Dumnezeul nostru ar stii mai bine si al hindusilor nu? De ce daca e unul singur are mai multe fete, nume, cerinte, sarbatori, etc.? De ce un Dumnezeu manios "la El nu carteste nimeni" si de ce sa dea lumea "socoteala"?
De ce nu putem vedea peste toate fetele astea umane, pe care i le atribuim lui Dumnezeu si sa ne vedem de viata noastra, incercind sa fim mai buni, mai milosi, mai altruisti, fara vreun interes (Rai) si fara vreo amenintare (Iad)? Mai ales acum cand ne crestem copiii cu vorba buna, fara pedepse si amenintari, de ce ne purtam in continuare ca niste copii neastamparati, in fata lui Dumnezeu? Daca nu fac x lucru, ma pedepseste, daca nu zic y rugaciune, ma trimite in Iad, daca nu-mi cenzurez fiecare aspect al vietii (fapte, vorbire, gandire, sexualitate, mancare, etc.) nu am nicio sansa la o ... eternitate de fericire.
De ce nu putem accepta clipa de acum, asa cum e ea, sa incercam sa o facem mai buna, pentru noi si pentru restul lumii si ne tot ducem cu mintea la eternitatea respectiva, jucand-o pe o carte, oricum.
Nu ma luati in seama... ma apuca des si ma tine mult.

p.s. Am mai scris eu... obisnuiam sa-L vad la fel pe Dumnezeu, dar nu se mai leaga. Pentru mine, cel putin, Dumnezeu e mai presus de etichetele puse de om. Cum mi-a raspuns un om spiritual candva, la intrebarile fara raspuns... e un mister. E mai usor asa, sa fie un mister, decat sa aiba chip uman, sa fie manios, chitibusar, razbunator, etc.

Ma gandesc sa te bag in seama,totusi!
Sa-l privim pe Dumnezeu fara interes!Cred ca putem sa Il privim asa cand avem deja tot ce ne trebuie pentru un raport corect cu El,altfel,ne zbatem pentru echilibru...

Cum ar fi daca noi am trai intr-o lume bidimensionala (pe un plan, daca am fi niste desene pe o hartie) si Dumnezeu ar fi tridimensional. Noi l-am vedea? Am avea cum? Sau doar am zice: aaaa, stiu eu, stiu eu! Noi suntem dupa chipul si asemanarea lui, adica semanam, e bidimensional si el, ca noi.

Oricum ar fi Dumnezeu si oricum am fi noi(mono,bi,tri,multidimensional)eu cred ca are o "proiectie" de nivelul starii noastre,asa cum tridimensionalul se proiecteaza in bidimensional functie de unghiul din care e relatia lui tri- cu bi-.

Vorbeam ieri cu o colega de la fostul meu spital(care s-a inchis odata cu inchiderea spitalelor din toata tara de acum cativa ani) de colege,de doctori,de ce preocupari aveam fiecare,cum ca avea o magie anume colectivul nostru asa,luati impreuna si,printre alte vorbe m-a invitat la ea acasa intr-o zi,am intrebat-o a joaca"ce facem?",ea zice "ne uitam pe pereti,nu stii,la mine pe pereti sunt aduceri aminte!".
Iata o forma de proiectie constientizata.

diada a scris:Si eu sper sa "moara" traditia, dar sa stii tu Admina ca mai sunt tineri "educati" sa faca asa. Mi-i arata mama prin biserica, mai mici decat mine care fac pentru parintii lor.

aurishta a scris:Obiceiul se perpetueaza dintr-o teama superstitioasa; "dar daca, totusi, lucrurile astea sunt importante si, daca eu nu le fac, nici mie nu mi le vor face cei ramasi in urma si voi fi condamnat la focul etern ?!"   Am observat ca una dintre cele mai eficiente amenintari ale popilor sunt : " Nu te inmormantez/ nu iti botez copilul!" Este in firea omului sa se teama de consecinte venite din  supranatural si aceasta teama este bine speculata!
Mai este si latura cealalta, cea sociala....sunt evenimente la care membrii mai indepartati ai familiei se aduna, se cunosc, pastreaza legatura! Acesta mi se pare un motiv acceptabil pentru cei care tin la asta!

Chiar ma gandeam la asta: ce folos avem sa pastram legatura cu rude carora nu le pasa suficient de noi ca sa ne viziteze si cu alte ocazii? Si de ce, pentru asta, ar trebui sa "ne punem pielea la saramura", cum se zice, fiindca este cunoscut faptul ca un asemenea eveniment este costisitor? Si totul sub un pretext religios ?

Nici un folos! Si cand pleaca mai cer si in sacose!!! asa-i la noi, sa duca si la copiilor, care acum, au proprii copii!

De ex eu, nu am facut nici macar nunta ca sa nu-i vad pe batatura sau sa se simta obligati sau mai stiu eu ce. Am facut o petrecere simpla cu 2-3 prieteni, nasii, fratii (nu aveam cum sa-i exclud) si parinti. Dupa care s-au suparat ca nu i-am invitat

Nu imi plac rudele. Nu ma vizitez cu ele. Am experienta de la parinti ca ei ne vizitau si discutiile de dupa.

Ma gandeam eu, cand s-o duce si mama, nici sa nu o primesc pe nora ei, pentru ca nu au vorbit una cu alta. De ce trebuie sa ne impacam cand moare cineva? asa se zice, ca atunci e momentul. De ce sa astepti sa mor ca sa vii cu lumanare? nu inteleg. Eu sunt o persoana mai rece de felul meu, asa am fost educata. Si daca in viata nu am vorbit cu tine, nu m-ai interesat, cand ai murit nici atat! Nici eu nu inteleg boceala. Sa port doliu, poate asta m-a ajutat, cand a murit tata, in sensul ca ma descarcam cand ma intreba cineva ce-am patit parca acceptam situatia mai usor.

Ieri vine fiică-mea de la şcoală cu o falcă-n cer şi una-n pământ.
-Mami, scoate-mi de la ora de religie că nu mai suport... ţipă ea cât pe-aci să scoată o înjurătură.
Fiică-mea să înjure?!!!!?!?

- Zisă Doamna că vine sfârşitul lumii şi o să murim cu toţii.
Ea e conştientă de ce prostii spune? Eu nu mai calc pe la ora ei...

Eu încerc să-i insuflu fetii, dragoste de tot ce o înconjoară, să fie optimistă, să vadă în jurul ei provocări nu obstacole, şi vine o profesoară care -mi dărâmă mie construcţia.... 
Am citi azi în presa locală că o profesoară speriată că rămâne fără catedră a obligat copii să semneze cereri pentru a urma cursul de religie.
Unde e credinţa în ortodoxism?....

Pe cruce,moarta,Gabica.Credinta din ortodoxism nu duce la viata.Cine e bun,moare ca Iisus,cam asa suna.Deci nu ne permitem sa fim buni.
Serios,cam asa se invart lucrurile,nu?
Este inevitabil ca cei care predau asa sa nu o ia razna.

Iata,citeste AICI.Religia va fi obiect de studiu doar pentru cei care doresc asta si aceia vor trebui sa faca cerere in acest sens,de aceea profesoarele de care spui isi aduna cererile de pe acum-sa se "asigure".

Ema nu mai face religie de doi ani;e mai libera in manifestari de atunci,nu doar ca a crescut,dar si ea spune ca profa de religie punea interdictii stupide,care nu concordau cu realitatea.

Gabica a scris:I
- Zisă Doamna că vine sfârşitul lumii şi o să murim cu toţii.
Ea e conştientă de ce prostii spune? Eu nu mai calc pe la ora ei...

Ce lipsa de tact!

aurishta a scris:

Gabica a scris:I
- Zisă Doamna că vine sfârşitul lumii şi o să murim cu toţii.
Ea e conştientă de ce prostii spune? Eu nu mai calc pe la ora ei...

Ce lipsa de tact!

Trebuia sa spuna "cu tact" ca vom muri?!

Da' ce, nu se stie?

Nu.Nu stiu caii ce stiu cainii.