Viata la tara

Narcisa, sunt tare faini!!! Si da, am aflat ca e iepurita, iepuroi sunt prin vecini o gramada, dar mai trebuie sa creasca iepurita mea.
Cum ziceati si voi, nici eu nu as putea sa tai animalute, si la mine ar muri de batrane. Mentionam in alta postare ca-mi trecuse prin minte sa cresc prepelite...sunt asa mici si dragute si ouale sunt foarte sanatoase. Am citit pe net o gramada despre cresterea lor si am vazut ca toata lumea le tine in custi...mie mi-ar fi mila sa le tin numai in custi, le-as face o curtita sa umble un pic, dar sunt foarte sensibile la galagie si se streseaza usor...si iepurii stau in custi, dar pe a mea o scot zilnic in iarba, ingradita,dar tot e mai bine decat numai in cusca.

Ei, daniela,uite eu am serviciu de doamna la oras iar acasa sunt multifunctionala!Orice s-ar intampla cel putin nu mor de foame!
Dar mai scriu alta data tre sa plec!

Valentina, abia astept sa imparti cu noi din experienta. Am vazut ce curte frumoasa ai, ne-ai pus poze, acolo e munca nu gluma!!!
Sper sa iti faci timp intr-o zi!!! Ai toata admiratia mea!

M-am hotarat sa scriu si eu la topicul acesta.
Noi stam la bloc in oras in betoane. Socrii mei s-au mutat acum trei ani la tara, vorba vine la tara, satul e lipit de oras, de la noi pana in fata portii la ei sunt 7 km. De ceva vreme ne chinuima sa vindem apartamentul sa cumparam si noi ceva la tara. Problema e ca sunt tare scumpe langa oras iar putin mai departe e mai dificil cu naveta, trebuie sa gasim o cale de mijloc.
Eu sunt fata crescuta de bunici la tara ( aveau vaci, oi, porci si tot tacamul) pana am mers la scoala dar bunica nu m-a lasat sa tin sapa in mana niciodata ca de, eram fata de la oras si cu toatea acestea ma descurc de muinune in gradina. Sotul sapa si lucreaza in gradina de zici ca acolo s-a nascut . Fata nu mai reusesc sa o aduc acasa cand mergem la socri deci toate conditiile le implinim, mai trebuie doar sa gasim casa care sa ne placa si sa avem si banii necesari.
Mi-ar place sa am gradina plina cu toate legumele sa pot umple camara toamna, sa avem livada sa manance fata fructe direct din pom, cateva pasari si un purcel ceva ( vaca nu chiar ca nu simt ca m-as descurca cu ea), multe as vrea. De anul trecut sotul s-a apucat si de apicultura , tinem stupii ( cand nu ii duce in pastoral) la socri in minilivada doar ca vecinii nu sunt prea incantati, nu stiu ca daca nu te apropii de ele nu-ti fac nimic. Acum ii ajutam socri la treburi, lucram cot la cot cu ei dar, pentru ca exista mereu un dar, daca nu cerem nu primim nimic din gradina.
Sa nu ma lungesc prea mult, vorba lunga saracia omului, va admir fetelor , sanatate multa, spor la lucru si eu traiesc cu speranta ca intr-o zi voi avea si eu casa la tara s gospodarie

Hai sa va spun acum cate ceva.
Am crescut la tara muncind de mici(eu sunt cea mai mare dintre frati)cot la cot cu parintii de cele mai multe ori.Am pascut vaci,oi,am prasit iar cand ne odihneam repetam lectia pt a doua zi la scoala.
Din cauza asta cand m-am casatorit as fi vrut sa stau la oras,sotul,si el crescut la tara mi-a adus argumente ca e mult mai bine la casa.Amandoi aveam servicii de bugetari cu lucrul la tura,ceea ce ne permitea sa mai facem si una alta pe langa casa.La inceput mai moderat, acum intensiv, am cam tot ce se poate intr-o gospodarie.
Am solar in care numai eu intru si am grija de el,sotul doar la indicatiile mele si numai daca nu sunt acasa.Asta mi l-am facut acum 3 ani dupa ce m-a starnit Corina noastra.E facut doar pt consum propriu dar anul asta am vandut ceva salata,na,daca a fost prea multa!
Am gradina cu porumb de vreo 4 prajini pe care il prasesc in fiecare an de 2 ori tot singura,sotului nu-i place si nici nu se pricepe.Ne place mamaliga si prefer s-o mananc di gradina mea,nu stropesc cu nici unele de chimicale.
Am la momentul asta 2 closti cu 24 pui(una a scos de 2 sapt,iar una mi-a scos ieri puisori din rasa brahma dar si incrucisati cu rase autohtone) si mai am una care tre sa-mi scoata peste o saptamana.Mi-s dragi toti si gainile si puiii,nu prea ma-ndur sa-i tai dar nici fetelor mele n-as putea sa le dau doar pui de avicola,ce-i drept mai cumpar uneori cate un piept ceva.
In fiecare an cresc si un purcel pe care-l tai la Craciun ca tot omul,a fost an cand am avut si 2.
Imi place sa am curtea aranjata cu flori diverse si pentru toate sezoanele,asta implica intr-adevar si munca.
Nimic nu se compara dupa parerea mea cu o cafea savurata dimineata devreme pe terasa la mine( construita de sotul meu)cu atatea flori si verdeata in jur.Anul trecut n-am fost in concediu am avut altele de facut,dar nici n-am tanjit foarte tare dupa nu stiu ce locuri,mi-am facut la mine in curte sa ma simt bine.De-abia astept sa mananc un castron de capsuni in leaganul de sub nuc impreuna cu fetele mele.
Lucrez pamantul cu manusi dar de multe ori nu mi le pun si-atunci sa vezi maini la mine.Insa am trucuri diverse pt maini curate,calcaie necrapate,manichiura si pedichiura cand merg la serviciu.
Sotul are grija de stupi,de vie,de iarba si alte treburi(multe)pt care nu sunt nevoita sa chem meseriasi.
Desi stau cu socrii,fiecare le avem pe ale noastre.Nu prea le-a convenit lor la inceput independenta mea(cred c-ar fi vrut sa fiu mai nestiutoare,mai moale,sa le cer sfaturi,sa am nevoie de ei)dar cu timpul s-au invatat,bine, soacra a fost mai mult plecata decat acasa
De 6 ani lucrez intr-un sistem militarizat,primesc alarme si merg la trageri ,e o unitate unde majoritatea o detine barbatii,nu-i usor insa m-am invatat.
In vremurile bune cand era personal suficient faceam ture de 24 de ore cu 72 de ore liber.Timp sa-mi fac multe.
Acum lucrez zilnic 8 h,timp sa mai intru in atelierul meu de croitorie,cam limitat,aproape deloc.Intru seara in casa, verific teme,mancare,dusul cel de toata seara si de multe ori nici culoarea lenjeriei n-o mai vad.
Nu ma uit la televizor decat foarte rar,poate de-i sarbatoare.
Nu ma obliga nimeni sa fac toate astea,le fac din placere,desi uneori ma simt depasita si-atunci o las mai moale.Ma simt bine asa,am sprijinul sotului,fetele mele cresc tot in acelasi spirit,sa nu irosim timpul,sa profitam de viata!
Naaaaaa,c-am scris un roman!

Ce puisori frumosi!!Pe cat sunt de frumosi pe atata de nazbatiosi.Fug prin toata curtea iar cotofenele stau la panda!

valentinadof,ai o adevarata gospodarie!

Valentina draga, putere multa si sanatate sa le poti face in continuare toate.

Valentina, te-am citit cu drag!!
Am vazut poze din curtea ta si cum am mai zis acolo se cere munca multa. Insa esti fericita ca sunteti pe aceeasi lungime de unda cu sotul. De asta ti s-au si legat toate bine. Felicitari pentru tot ce ai!!! Si mai ales pentru faptul ca stii sa profiti de coltisorul tau!!
Mie de exemplu nu imi placea in bucatarie, era intr-o garsoniera, dar mi-am facut-o de asa natura incat sa stau cu drag in ea, asa am inceput si sa gatesc.
Acum nu imi place casa unde stau, mi s-a oferit de catre companie, ma rog casa nu e urata, dar nu e intretinuta iar proprietarul casei care este o companie nu o sa faca in veni nimic. Asta inseamna sa schimb eu cate ceva care sa nu ma coste. Pacat ca nu am cu cine!!! O sa fac cu meseriasi, asta e!!

Valentina, cand citesc ce scrii asa mi se face dor de acasa si asa imi vine sa merg acasa macar pentru cateva saptamani
Dupa cum am scris la "cafea" eu abia m-am intors de la soacra E la tara iar ea are 85 de ani deci nu prea mai poate face mare lucru prin curte Mai plateste pe unul pe altul sa o ajute dar isi cam bat joc Asa ca l-am pus pe fiu-su in priza si am tras ca sclavii Imi era mila de bietele flori sa le vad asa inabusite de buruieni
La casa e munca multa si nu se termina niciodata Sunt multe renuntari pentru ca sunt multe prioritati dar te obisnuiesti si daca iti place ce faci ai si satisfactii

Cat de frumoooss Si ce puisori si ratuste pufoase!! Imi amintesc in copilarie cat de dragi imi erau puisorii, am cumparat cativa din piata si de drag si grija i-am pus langa aragaz sa-i tin calzi si i-am sufocat Fata de oras dar cu vacante la tara, mi-a ramas in memorie cum i-am gasit asfixiati intr- o caciula de blana langa aragaz...Cand aveam vreo 14 ani a cumparat mama o gaina vie, fara pene, slabanoaga s-o taie dar noi, copiii, nu i-am dat voie, am tinut-o cu noi in casa, la bloc, era animalutul nostru, manca gainuta din palma, i-a crescut pene rosii, a facut si oua, o scoteam pe Coco la plimbare, o iubeam cu tot sufletul de copil pana intr-o zi cand ne-a furat-o cineva din gradina. AM plans si am cautat-o vreo 2 saptamani, omul care a luat-o nu va realiza niciodata cata suferinta ne-a adus in sufletelul nostru...acum mi-e frica sa am animale ca m-as atasa prea mult, nu as putea sa le tai, sa le pierd, sa li se intample ceva rau... Insa se poate viata la tara si fara animalute, ies dimineata la 5 am in gradina, imi beau cafeaua, privesc rasaritul, roua de pe iarba, respir aer curat, imi mangai floricelele, inspectez gradinuta cu legume, cant semintelor sa rasara mai repede, mai tai o iarba, mai smulg o pacoste de buruiana, e frumos, e liniste si pace mai ales seara cand gradina e plina de licurici, cand mai faci un foc micut, e divin

Ce gasii eu aici!!!! Daca intru mereu pe fuga.... asta chiar mi-a atras atentia acum. Multe persoane tanjesc dupa viata la tara!! Eu una am copilarit pana la 6 ani la tara o copilarie ceva gen "Amintiri din copilarie", apoi la oras pana a la 21 de ani , m-am casatorit la tara si nu m-as m-ai muta in veci la bloc(dovada poza mea de la avatar ) .!! Este adevarat ca la tara tre sa mai si muncesti sa ai ce iti trebuie si uneori apar inconvenente datorate infrastructurii dar, libertatea si aerul curat compenseaza tot.

Valentina, ca si Corina si mai sunt cateva fete carora le cer iertare ca nu le retin numele acum, va felicit din toata inima Mie nu-mi place la gradina si pace. Azi dimineata a fost o corvoada (si chiar m-am gandit la tine) sa intru in gradina sa mai plantez vre-o 20- 20 de cuiburi (ca am pus cate 2 fire sa scap mai repede si ca erau foarte firave)de rosii pe care mi le-a donat un vecin ( pe care l-am bombanit in mintea mea ca m-a pricopsit cu ele) Apoi daca tot am fost acolo cu sapa in mana m-am indurat sa sap si cateva cuiburi de fasole. Mai am de sapat dar..... am considerat ca e suficient pentru azi Sper sa plua ( a inceput asa timid acum) si apoi sa-mi fac curaj sa mai intru o repriza. Nu stiu cum puteti voi (ma refer si la Corina) sa pliviti in gradina, de exemplu, si apoi sa plecat la servici si sa aratati ca niste doamne. Eu pana scot pamantul de sub unghi... creste iar buruianu in gradina
Felicitari fetelor!
si pentru ca m-am lovit de claudiana zic si eu ca nu m-as mai muta la bloc in veci daaarrrr nici gradina cu zarzavat nu vreau sa am

Mai Silvia, mai!!!! Ce ma amuzi!!! Eu ma descurc foarte repede cu curatatul unghiilor am un aliat de baza : sarea de lamaie si la mine e musai sa o fac fff bine ..culmea lucrez intr-un salon ca manichiurista!!

fata, de pe piele mai scot mizeria cu o mai scot dar de sub unghii..... acolo e problema Ca zici ca acolo a crescut (pamantul) de nu se da dus prea usor. Si nu am unghii mari

Bine am inteles!!!! Nu vrei gradina de zarzavat!!! (erai mai aproape te ajutam si cu gradina si cu unghiile )

sarumana pentru amabilitate.

Silvia eu rad si citesc!!! Sinceritatea ta face totul!!! Sunt persoane nascute sa stea la tara si altele nu!!
Visele si cu realitatea..hmmmm!!!!
Pentru scos pamantul de sub unghii eu mereu spalam ceva la mana cu apa mai fierbinte si detergent. Functiona cumva!!!

danniela.... eu daca spal o bastita de mana si o frec mai cu simt de raspundere... fac rani la degete. Asa am fost dintotdeauna cu spalatul la mana Deci cum o dai... nu e bine In gradina nu-mi place, rufe de mana nu pot.... Ce sa mai sunt facuta sa fiu o doamna ce pu.....sca mea

Pai atunci eu zic ca sa ramai o doamna, nu te mai chinui sa faci gradina, nu esti facuta pentru!!! Iar pentru rufe de aia s-au inventat masinile nu???
Un apropiat al socrilor zicea ca s-au inventat pentru femei puturoase, deh daca era barbat .....

Duamna Silvia !!! Daca nu-ti place in gradina , nu te duce ! Eu cum as mai avea clienti la piata , daca toata lumea ar gradinari ?

Sa stii ca si eu ma confrunt cu problema pastrarii mainilor ''in forma'' , dar nu in gradina ca acolo port manusi , ci la piata . Loboda rosie de exemplu ataca pielea grozav (cel putin la mine ) si statul cu mana pe plantele ude ore intregi in aer liber crapa pielea , dar cu o crema buna cu glicerina folosita constant se rezolva .

Si revenind la oile noastre , nici eu n-as da pe nimic viata la tara . Dupa 16 ani petrecuti la periferie de capitala , n-as schimba ''tara'' mea cu nici un alt loc . Aici simt ca am renascut si aici vreau sa traiesc . Claudiana si Victoria , Valentina si multe alte fete inteleg ce vreau sa spun . Daca vrei cu adevarat si la tara poti avea toate conditiile pentru un trai decent , dar linistea pe care ti-o ofera viata la tara n-ai cum s-o gasesti la oras .

Mi-ar placea sa va pot reda macar sonor o seara in care eu stau la umbra cu sotul meu si pregatesc legaturi de verdeata pentru a doua zi la piata , ascultam la radio ''Viata satului'' si mai stam de vorba si la un moment dat apare mierla intr-un varf de brad si-si incepe programul de seara . Inchidem radio-ul si o ascultam cu placere . Uneori o insoteste si o privighetoare care are un repertoriu vast si ne amuza : e atat de mica si totusi cantecul ei e atat de sonor! De multe ori dimineata pe la trei inchidem geamul sa ne putem continua somnul cand incepe ea sa cante . Asta e o bucatica din viata la tara . O bucatica de suflet !

Asa-i fetelor si eu subscriu pentru viata de la tara! Eu "locuiesc" la tara numai simbata si duminica si numai cind permite iarna sa ne mai ducem si cind ninge- si numai de vreo 8 ani incoace- Deja cind vin acasa a inceput sa nu-mi mai placa in Bucuresti si deabia astept sa plec inapoi la curte si la casa mea in constructie.Nu va mai spun ca incep sa fac bagajul de miercuri.

Corina, nu vrei sa ne pui si niste poze? :D

..la tara...din pacate pamantul nu te iarta, daca nu faci lucrarile la timp! Disciplina si bucuria muncii implinite te motiveaza...dar iti vine si sa lasi totul ca sa poti dormi o ora in plus si sa uiti ca nu ai plivit brazda, ca nu ai cules la timp rosiile si la piata nu-i vanzare...Farmecul ramane in bucuria de a munci si de a vedea rezultatele muncii tale. Si ca in orice meserie, ai bune si rele.
Silvia si eu am pus cateva rosii si castraveti doar pentru bucuria de a manca o rosie si un castravete "bio"..adica fara sa le stropesc cu nimic...rezista greu, putine...mai greu cu udatul...e ca si cum ai ingriji o planta in ghiveci....
Va admir ca puteti sa munciti cu asa drag la tara si va doresc spor si vreme buna, cu ploi si soare exact cand trebuie...si vorba Corinei...trebuie sa cumpere si de la piata cineva!

Pentru mine"la tara"inseamna si relaxare(mai putin lupta cu buruienile).Asa ca va fac partase la cateva instantanee din curte si gradina(impropriu spus,ca n-am legume,numai pomi si flori):
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine](poate le stiti numele)
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Si ceva din fauna mea:
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine](adica familia de liliputi,din care una e o mamica desavarsita).

Dorulet mi-ai adus aminte de copilarie cu gainusele acestea micute. Avea si bunica mea insa la noi i se spunea gainusa americana ( nu ma intreba ca nu stiu de ce). De atunci nu am mai vazut la nimeni.
Anul acesta a murit una din bunicele sotului, statea la casa in oras, la cateva strazi distanta de noi. Socru a zis ca el nu vrea sa vanda casa si sa ii despagubim noi pe fratii lui si sa ramanem cu casa. La inceput nu am vrut, am zis ca nu e bine sa ne complicam cu familia dar apoi ne-am gandit la fata cat de greu ar fi sa o aducem la scoala in oras, am depinde de sot sa ne duca si sa ne aduca( si eu am permis dar nu am curaj sa conduc) si am acceptat mai ales ca are si o gradina de cam 8 ari. I-am zis fetitei ce va fi, s-a bucurat foarte tare si abia astepta sa ne mutam. Toate bune si frumoase doar ca acum nimeni nu mai zice nimic, tot il intrebam daca au hotarat suma si nimic. Sunt foarte suparata, ne-am facut atatea planuri, ne-am imaginat deja unde va fi cotetul gainilor, al iepurasilor, unde vom pune capsuni, ce pomi fructiferi vom planta. Alexandra intreaba zilnic cand ne vom muta " la ferma", cand ii cumparam catelus si pisica, cand va uda cu stropitoarea. Imi vine sa plang uneori, as arau e sa-ti faci sperante ..... Pana la urma daca nu va iesi nimic din treaba aceasta vom reveni la ideea noastra, ne mutam la tara sa avem catel si purcel , curte, gradina si liniste.
Iertati-ma daca va plictisesc cu ale mele dar trebuei sa spun cuiva, trebuie sa-mi vars naduful. Atata de mult imi doresc sa stau la tara ca ma doare sufletul cand vad cat de greu e sa ni se implineasca visul.