Viitorul incepe azi!? Clubul "senioarelor" 40+

andada, la multi ani. sa ai o viata frumoasa si implinita.

Andada, La Multi Ani! Va imbratisez doamnelor! Eu am 35 si ma regasesc in multe din cele ce scrieti. Sansa mea este Praslea, care implineste luna viitoare 3 ani si cand ies cu el de mana ma gandesc ca nu am imbatranit chiar atat cum ma simt, ca doar am copil mic, nu?

eu cand merg cu bianca pe strada si imi spun cunoscutii :doamne ce seamana cu tine , ma simt in al noualea cer.
si cand ne mai fac surori, acum nu stiu daca sunt complimente de complezenta atunci chiar ca ne simtim foarte bine.
a inceput sa imi sterpeleasca unele bluze, fulare, bijuterii si ea cica imi da la schimb jachete.
viata e frumoasa la 40 ani. chiar e frumoasa.

Buburuza a scris:Eeeei! Ia te uita ce club se aduna pe-aici!!! Dupa ce termin lectiile cu fecioru', am sa citesc mai pe indelete. Acum sunt in graba mare. Da nu pot sa nu-i raspund Gianinei:

Gianina4ever a scris:Asa e!Trebuie sa ne traim viata nu sa o lasam sa treaca pe langa noi.Iar femeile au fost,sunt si vor fi prin natura lor invingatoare [...]

Iac-asa! Gandire tipica de 30 de ani! Exact ce spuneam la inceput: "femeile au fost, sunt si vor fi prin natura lor invingatoare" Ei na! Si daca nu sunt, ce se-ntampla? Se opreste Pamantul din miscarea de revolutie? Este exact genul de prejudecata / presiune sociala cu care m-am chinuit pe la 30 de ani. Cine spune, ma rog, ca femeile nu pot sa fie la fel de bine si "pierzatoare"? Daca eu nu sunt super Femeia-fantastica, simultan nevasta devotata, mama perfecta, gospodina desavarsita, amanta (nitel perversa, daca se poate!) doctorand in astrofizica, dansatoare de tango argertinian, manager de multinationala si pe langa asta o bunaciune de fix 52.5 kg, cu coafura perfecta si cu tocuri cui... Ete, scartz! Ce-o sa se intample? Ei?
Vezi? Pentru mine exact asta este diferenta inte 30 si 40+: acum imi dau voie sa gresesc, nu tin sa am dreptate, si, in ciuda kilogramelor in plus, a ridurilor, parului carunt, ochelarilor ma simt mult mai bine. Eu, cu mine insami. Acum sunt mai... zen.

Draga mea,imi pare rau ca m-ai inteles gresit,eu nu am spus ca trebuie sa fii perfecta ci ,ca spre deosebire de barbati,femeia reuseste sa faca multe in viata si sa tina o casa,asta am vrut sa spun...si nu te opreste nimeni sa-ti traiesti viata asa cum vrei...nici nu se poate fara greseli,toti facem,important e sa nu :ne lasam doborate in viata,coplesite si bataia de joc al altora,asta voiam sa spun.Imi cer scuze,eu n-am vrut sa supar pe nimeni,din contra.
La multi ani,Andada!

aici nu se supara nimeni.

Mai e timp pana la 50+...... Pentru inceput o cura de dezintoxicare ar fi mult mai eficace dacat o cura de slabire sau dieta! Se recomanda doua dezintoxicari pe an...Acum cinci ani aveam 13 Kg. in plus fata de normal, nu puteam urca cinci trepte si inima batea sa-mi sara din piept....si am renuntat la ness, cafea....nu fumez!...si am urmat 7 zile o cura de dezintoxicare simpla cu ceai, seminte incoltite, iaurt...si in sfarsit am sesizat si eu dupa 7 zile ca am slabit si culmea ma simteam extraordinar! Primele doua zile sunt mai grele...Fiecare organism reactioneaza altfel! Dar in loc de o dieta de slabit recomand 100% o cura de dezintoxicare! La mine a functionat! Si dupa 45..50 ani numarul de calorii zilnic este 1200-1400....spunea actrita Meryl Streep! Si la ea se vede!
In rest ... eu am renuntat la televizor (am doua... trei emisiuni pe care le urmaresc "Garantat 100%", "Profesionistii" cu Eugenia Voda..), prefer Radio Romania Actualitati, macar spun stiri despre toate .....V-am descoperit pe voi si am scotocit dupa andrele...sincer inainte merita sa cumperi firele si sa-ti faci un pulover; acum e invers: e mai ieftin sa-l iei de-a gata....Dar nimic nu poate egala tihna si linistea interioara pe care o ai cand mainile manuiesc andrelele sau croseta!
In rest lucrurile simple aduc bucuria... si "cand oamenii gandesc e minunat, cand spun ceea ce gandesc, devin puternici, iar cand fac ceea ce spun au ajuns intelepti." ...........iar RETETA FERICIRII este "...sa ai pe cine sa iubesti, ceva de muncit si ceva de sperat!" O zi buna!...de fapt o seara buna si vise placute!''
La multi ani, Andada!

cris69 a scris:aici nu se supara nimeni.

Ma bucur,Cris...eu nu asta am intentionat

piciule, vreau si eu reteta ta.
gianina, fiecare isi spune parerile, nu se supara nimeni. te pup.

Salut fetelor
Am citit si eu abia acum ce ati scris la subiectul asta si nu stiu ce sa spun
Eu voi face 41 in vara (brrr! deja ma ia cu fiori) Am trait la maximum tot felul de senzatii Am trecut de la extaz la agonie si invers de multe ori Am avut o viata cum nici 10 generatii din familia mea nu au avut Am calatorit foarte mult si am strins impresii si experiente (placute si neplacute) Am facut tot felul de specializari si am lucrat in domenii care nu aveau nimic in comun
Dar am uitat ceva important: sa am o familie a mea si un copil care sa dea sens vietii mele Sunt invidiata de fostele colege sau de "prietene" atunci cind ma intilnesc cu ele si numai pt faptul ca arat mult mai tinara ca ele sau ca nu am griji in plus Dar daca ar sti cit le urasc pentru ca au copii, pentru ca sunt sotii As face unul(copil) dar parca nu mai are nici un rost la virsta asta Nu vreau sa fie jenat ca ma-sa e o baba, atunci cind va merge la scoala Cu staif sau nu, tot o baba voi fi cind va avea 12 ani
Ei ce ziceti? Sunt nebuna?

La multi ani Andata! Multi si buni.

Fiecare varsta are farmecul ei . Ai sa vezi insa ca dupa 40 de ani poate fi foarte bine.
40 de ani e un prag doar in mintea noastra .

Ah ce subiect interesant, ba nu captivant. Da e tirziu si-m i pica ochii-n gura ., miine cind o sa ramin singura acasa si pot sta la calculator - o sa-l citesc inca o data cu mai mare atentie caci sper ca nu va suparati ca intru si eu in vorba.... cu 50+.Noapte buna copii!

ema nu e tarziu. si eu imi mai doresc un copil. si eu simt ca ar fii o fetita,dar daca ar fii baietel m-as bucura si asa.
40 de ani... in urma cu vreo 10 ani ma vedeam o baba , acum ma vad matura din toate punctele de vedere.
sssssssst, sa va spun un secret, eu tot copil am ramas.imi place sa ma bosumflu, sa fac farse colegilor, sa rad cu gura pana la urechi si ochii sa imi innoate in lacrimi.
40+ e doar un numar.doar atat.

cris69 a scris:ema nu e tarziu. si eu imi mai doresc un copil. si eu simt ca ar fii o fetita,dar daca ar fii baietel m-as bucura si asa.
40 de ani... in urma cu vreo 10 ani ma vedeam o baba , acum ma vad matura din toate punctele de vedere.
sssssssst, sa va spun un secret, eu tot copil am ramas.imi place sa ma bosumflu, sa fac farse colegilor, sa rad cu gura pana la urechi si ochii sa imi innoate in lacrimi.
40+ e doar un numar.doar atat.

cris si eu la fel simt! parca am ramas undeva la 18-19 ani cu toate sentimenetele de atunci legate de sotul meu(sintem amindoi de 21 de ani) si cu altele in plus fata de fimiu. si eu rad cu gura pina la urechi si nu imi pasa ce "zice lumea". de fapt la mine niciodata nu a contat "gura lumii". mai greu e la servici ca nu am un colectiv cum trebuie si asta imi mai ia putin din "pofta de viata" la servici, dar imi revin cind vin acasa.

Ce bine, ce bine! Se pare ca nu numai eu aveam nevoie de un asemenea subiect. Am citit pe nerasuflate tot, tot.

ionela stefan a scris:De retinut, nu-mi dau seama ca ma retine...sau,da,s-ar putea sa fie vorba de curaj si frica totodata...prea putin si prea mult...
La teorie sunt as dar...practica, ma omoara sau ma sperie mai bine zis...
Ce faci cand,din start, simti ca nu are rost sa... ca a trecut trenul... ca acum e prea tarziu....ca...

Ionela,
Stiu ca acum nu te-ajuta prea tare ce-am sa-ti scriu: nu esti singura! Daca s-ar da distinctii pentru "oricum n-are niciun rost" eu as fi pe locul I cu cununa de lauri. Sunt depresiva cronic si cand m-apuca... In plus, sunt si agorafoba - pentru mine a iesi din casa inseamna un efort imens; uneori fac chiar atacuri de panica inainte de a pleca. Asa ca inteleg perfect si frica, si deznadejdea si sentimentul de inutilitate a oricarui demers.
Stii ce-a pus feciorul meu pe lista pentru Mos Craciun pe langa masinute, roboti si jocuri pentru PSP? "Mami sa nu mai fie trista si sa se joace cu mine". Am simtit ca se crapa pamantul cu mine; mi-am dat seama c-ar cam fi timpul sa ma adun. Nu doar pentru mine ("oricum n-are niciun rost, e prea tarziu, nu merit".... bla-bla-bla) ci pentru cei din jurul meu. E greu, e al naibii de greu si nici nu se intampla totul peste noapte. N-am gasit formula magica, dar am inceput sa fac pasi mici, astazi unul, maine altul, si incet, incet am inceput sa ies din depresie. Nu e prea tarziu. Are rost.
Si poate tocmai de asta imi place atat de mult varsta mea de-acum. Pentru ca am devenit mai inteleapta si am inteles care sunt lucrurile care conteaza cu adevarat pentru mine. Si pentru ca acum stiu ca dac-a trecut trenul si eu am ramas pe peron... probabil ca nu era trenul meu.
Intr-un fel, cred c-am deschis acest subiect si cu un scop... terapeutic. Pentru mine, mai ales. Dar nu numai.

Andata a scris:Buburuza, imi vine sa te pup pe amandoi obrajii.
Azi e ziua mea. Fac 40 de ani... Si cu toate felicitarile, tot am fost abatuta pana acum. Trecerea asta la 40 + ma sperie.
Citind insa ce ai scris, parca nu mai pare totul atat de dezolant. [...]

La multi ani, Andata! Multi, buni si norocosi!
Ai dreptate. 40+ e un prag. Capul sus, umerii drepti, pieptu-n fata! Respira adanc. Pfuuuuu! Si-acum sune: "Am patruzeci de ani! Ce tare!!! Pot sa fac "orice vrea muschii mei"! Olecuta mai bine?

Angelica18 a scris: [...] asa ca mi-am luat un catel pe care il scot la plimbare si care ma tine activa .Nu am pus kilograme,nu port ochelari(inca),dar ridurile au aparut.Si ce daca?Intotdeauna mi-am cautat o ocupatie care sa ma tina activa,sa nu-mi dau seama ca timpul trece,sa nu ma demoralizez.Daca am ocupatie nu vad cum trec anii.Cand ma uit la fiica mea ,care are 23 de ani,abia atunci realizez ca am o varsta.Altfel....De fumat ,fumez si nu stiu daca am sa ma las prea curand.Adevarul este ca nici nu am avut vreo tentativa mai serioasa in acest sens.Poate pe viitor.Fetelor,santeti inca tinere.Bucurati-va de viata cat puteti.

Multumesc, Angelica! Chiar aveam nevoie de o "pastila de optimism". Ai dreptate; hobby-urile si viata activa sunt cele mai bune leacuri pentru trecerea timpului. Cat despre catel, thiii, ce buna idee! Si eu imi doresc unul, si feciorul isi doreste "cel mai mult si mai mult!" si vorba sor'mii: "nu tu scoti catelul la plimbare, el te scoate pe tine".

florentina69 a scris:[...]Si eu am hotarat la sfarsitul lui 2010 sa dau jos 2-3 kg si sa mai lucrez din cand in cand si pentru mine si ca nu cumva sa ma razgandesc am spus unor persoane fata de care nu mi-ar placea sa raman mincinoasa.[...]
Pentru lene si lehamite, depresie, crize de plans leacul pentru mine a fost calciul.Un medic profesor universitar a spus ca o femeie dupa 40 de ani trebuie sa ia din prima zi a ciclului calciu in lunile cu r (septembrie-aprilie) timp de 10 zile dupa ce a luat inainte 10 zile magneziu.
Dupa ce in 2009 in martie am trait o luna deprimata de ceea ce vedeam si auzeam la tv, am constatat ca totul depinde de ce fac eu si nimeni nu vine sa-mi plateasca facturile, asa am incetat sa-mi plang de mila si am inceput sa muncesc mai mult, de aceea cred ca trebuie sa ne rugam doar pentru sanatate,restul va trebui sa cautam in noi.[...]

Daaaa, daaa! Si eu am scris aici despre slabit, tocmai ca sa nu mi se "inmoaie" hotararea. Cam asa si cu fumatul, desi... Cat despre partea medicala, eh! trebuie sa vorbim pe-ndelete. 40+ inseamna si cate-o cura cu calciu, magneziu, potasiu, si-o aspirina pe zi, eventual si cate-un dozaj hormonal, Papanicolau, mamografie... O sa revin la subiect!

cris69 a scris:[..] dar stiti ce? m-am saturat , vreau sa traiesc fara sa aud comentarii jicnitoare, fara sa aud apelative uracioase de la cel care cica mi-a fost partener.vreau sa traiesc. ma puteti condamna?si daca o faceti credeti ca ma mai intereseaza?
acum vreau sa zambesc, sa imi vad fata crescand si devenit o tanara femeie care stie ce vrea, vreau s fac torturi, sa desenez, sa scriu poezii. vreau sa stau o zi intreaga printre margele sau ate. vreau sa imi colorez unghiile la picioare in culori traznite si da, vreau sa ma tatuez intr-un loc in care dar eu il vad ca o victorie asupra timpului si a constrangerilor, ca o victorie asupra tuturor durerilor stranse in sufletul meu. vreau sa fiu respectata, iubita.
vreau sa imi las parul lung, sa mai dau vreo 5 kg jos, sa zambesc mai des, sa mi-i sa spuna ca sunt perfecta si constienta de sexualitatea mea , vorba adminei sa sterg cat mai des praful.
viata incepe la 40 ani.
da, incepe la 40.

Te-as pupa prin monitor!!! Te-as lua in brate si te-as strange tare, tare!

fizicuta a scris: varsta de 40 de ani am simtit-o ca pe un prag teribil de mare,nu stiu de ce,dar asa simteam........... a trecut destul de repede,prinsa fiind de valtoarea problemelor cotidiene,fara sa ma uit cu atentie ca anii se aduna unul langa altul.Acum ma uit in oglinda :riduri,fire albe,forme "ajustate"de sunculite(ochelari port de la 14 ani :d).............Si ce daca s-au adunat?In interiorul meu m-am oprit la pragul de 40,ba chiar am impresia ca as trage o fuga spre 35-36 de ani.Am invatat sa fiu cea mai buna prietena a mea,sa ma simt bine eu cu mine,sa nu ma sperie singuratatea,sa ma bucur de momentele in care sunt doar eu cu mine........sper ca nu suna cam narcisist.De multe ori,in tinerete,am fost total nemultumita de mine...acum ma accept asa cum sunt,ma simt bine in pielea mea.[...] La sf luni octombrie am trecut printr-o experienta dura;histerectomie totala..............acum invat sa ma bucur de viata,invat sa traiesc cu adevarat.De ce spun asta?Ptr ca pana acum am facut ce trebuia facut sa fie bine ptr toti(indiferent de ce doream,speram,asteptam)Am schimbat ierarhia prioritatilor:ptr mine acum EU sunt cea mai importanta!!!!!

Ai sus tot, fizicuta. Aproape ca nu mai e nimic de spus dupa postarea ta. Si da, viata ne da uneori lectii extrem de dure ca sa invatam lucrurile importante. Iti doresc multa sanatate.

Gianina4ever a scris:Draga mea,imi pare rau ca m-ai inteles gresit,eu nu am spus ca trebuie sa fii perfecta ci ,ca spre deosebire de barbati,femeia reuseste sa faca multe in viata si sa tina o casa,asta am vrut sa spun...si nu te opreste nimeni sa-ti traiesti viata asa cum vrei...nici nu se poate fara greseli,toti facem,important e sa nu :ne lasam doborate in viata,coplesite si bataia de joc al altora,asta voiam sa spun.Imi cer scuze,eu n-am vrut sa supar pe nimeni,din contra.

Imi cer scuze - aseara am raspuns in graba si n-am fost suficient de explicita. Nu m-a suparat deloc raspunsul tau. Dimpotriva! Mi-a placut. Recunosc, pe la 30 de ani eu credeam ca perfectiune=fericire. Si-am facut eforturi serioase in cautarea "perfectiunii" pana cand am inteles ca asta nu exista si chiar dac-ar exista, nu asta este ceea ce-mi doresc eu cu adevarat si nici ceea ce m-ar face fericita. A fost, cu siguranta, o etapa importanta din viata mea, o lectie necesara si un pas pe care trebuia sa-l fac. Altfel cum as fi gasit raspunsul corect pentru mine?

Doamneee, cat m-am lungit! Am scris cat n-am scris eu intr-un an intreg. Si inca n-am terminat... Tot mai am cateva raspunsuri. Revin.

bineeeeeee, deci e o gasca mare si nu sunt singura
mai mult nu pot sa spun acum dar .... revin!

ema: e si nu e tarziu, depinde de multe, putem continua discutia din multe puncte de vedere (am nascut la 39 asa ca nu e doar teorie), dar e sigur ca trebuie sa iei o hatarare si sa .... actionezi sau sa nu te mai uiti in urma!

Asaaa... Am fost sa recuperez fecioru' de la scoala si acum sa raspund in continuare:

piciul a scris:Pentru inceput o cura de dezintoxicare ar fi mult mai eficace dacat o cura de slabire sau dieta! Se recomanda doua dezintoxicari pe an...Acum cinci ani aveam 13 Kg. in plus fata de normal, nu puteam urca cinci trepte si inima batea sa-mi sara din piept....si am renuntat la ness, cafea....nu fumez!...si am urmat 7 zile o cura de dezintoxicare simpla cu ceai, seminte incoltite, iaurt...si in sfarsit am sesizat si eu dupa 7 zile ca am slabit si culmea ma simteam extraordinar! Primele doua zile sunt mai grele...Fiecare organism reactioneaza altfel! Dar in loc de o dieta de slabit recomand 100% o cura de dezintoxicare! La mine a functionat!

Vrem retetaaaa de cura de dezintoxicare. As incerca-o (sunt convinsa ca functioneaza!!!) daca n-ar fi o conditie sa renunt la cafea si fumat. Se poate si cu vicii si cu dezintoxicare?
Si eu cred ca inafara de "Garantat 100%", "Profesionistii", "Parte de carte", cate-un film bun din cand in cand si, uneori, documentarele de pe History sau National Geographic, in rest nu prea am ce urmari la TV. Prefer sa citesc in timp ce las televizorul mergand pe Mezzo.

ema a scris:Eu voi face 41 in vara (brrr! deja ma ia cu fiori) Am trait la maximum tot felul de senzatii Am trecut de la extaz la agonie si invers de multe ori Am avut o viata cum nici 10 generatii din familia mea nu au avut Am calatorit foarte mult si am strins impresii si experiente (placute si neplacute) Am facut tot felul de specializari si am lucrat in domenii care nu aveau nimic in comun
Dar am uitat ceva important: sa am o familie a mea si un copil care sa dea sens vietii mele Sunt invidiata de fostele colege sau de "prietene" atunci cind ma intilnesc cu ele si numai pt faptul ca arat mult mai tinara ca ele sau ca nu am griji in plus Dar daca ar sti cit le urasc pentru ca au copii, pentru ca sunt sotii As face unul(copil) dar parca nu mai are nici un rost la virsta asta Nu vreau sa fie jenat ca ma-sa e o baba, atunci cind va merge la scoala Cu staif sau nu, tot o baba voi fi cind va avea 12 ani
Ei ce ziceti? Sunt nebuna?

Oooof, Ema! Capcana Succesului... Pe la 30 si ceva de ani eram exact ca tine - munca multa, cariera, stress... Ce-i drept, eram casatorita (p'asta am "rezolvat-o" devreme, de la 23 de ani) dar eram amandoi atat de ocupati si de preocupati de propriile succesuri incat mariajul devenise un soi de amantlac cu acte si casa nu era acasa ci locul unde ajungeam seara rupti de oboseala. Apoi am trecut printr-o zguduitura zdravana; doua decese in familie, cumnatul meu si tata, la distanta de cateva luni. Si-atunci ne-am pus intrebarea: Ce vrem de la viata? Ce vrem CU ADEVARAT de la viata? Surprinzator, ne doream o viata "banala" si un copil. Schimbarile nu sunt usoare si pentru fiecare lucru exista un pret pe care trebuie sa-l platesti. Fericirea nu-i pe gratis. Nu este tarziu sa faci un copil - biologic si medical este posibil. Si-n plus, exista si varianta adoptiei. Doar ca trebuie sa te opresi putin din alergatura si sa te gandesti bine, bine de tot, daca asta este ceea ce-ti doresti si de ce. Si daca asta inseamna fericirea pentru tine. Si daca esti pregatita sa platesti pana la capat pretul fericirii.

In timp mi-am gasit un fel de mantra care ma ajuta sa-mi traiesc viata simplu, asa cum e ea, cu bune si cu rele si pe care-o spun mai ales atunci cand iarba mi se pare mai verde dincolo de "gardul" vietii mele:
Fiecare om are o poveste si aceasta este povestea mea.

greieras a scris:Ah ce subiect interesant, ba nu captivant. Da e tirziu si-m i pica ochii-n gura ., miine cind o sa ramin singura acasa si pot sta la calculator - o sa-l citesc inca o data cu mai mare atentie caci sper ca nu va suparati ca intru si eu in vorba.... cu 50+.

Greieraaas! Da' ne spui si noua cum e la 50+???

pina in 40 mai e cum mai e groaza ma apucat deabea dupa nu am trait in lux nu am stiut de concediu ...........de aproape nimic

Doamnelor, va urmaresc cu mare interes caci simt ca am de invatat de la voi! Va pupacesc pe toate ca imi sunteti dragi!

De mine, ce sa zic, nu prea ma potrivesc aici fiindca sunt o mamica ''tanara'', doar am un copilas de un an !

Si-n timp ce mai vorbim despre una, alta, cum e si cum nu (mai) e la 40+, ma gandeam sa aduc in discutie si chestii mai... prozaice. Pe langa psihic si sufletel, 40+ inseamna, totusi, si schimbari fizice. Las' ca nu mai sunt la fel de fasneata ca la 25, nici energica cum eram la 35, dar dupa 40 mi-am dat seama de-o gramada de schimbari... Am facut o burtica. Nu-i imensa dar e enervanta. Eu n-am avut burtica niciodata, nici macar atunci cand luam in greutate cateva kilograme. Acum, indiferent daca slabesc sau ma ingras burtica enervanta e tot acolo. Nu se da dusa nici cu abdomene, singura forma de "sport" pe care-o practic sporadic, cand imi aduc aminte - dar nu ma tine mai mult de doua, maaaaxim trei saptamani. Nici masajul nu functioneaza... Am intrebat si alte femei de varsta mea si absolut toate, indiferent de stilul de viata, unele chiar sportive infocate, toate mi-au spus acelasi lucru: odata aparuta, burtica ramane si gata! Singura rezolvare e bisturiul si zau dca n-am de gand sa ajung la cutit doar pentru un gogolot grasun. Pentru asta exista lenjeria modelatoare, nu??? La fel si celulita. Hm... Si-ar mai fi si PMS-ul (Sindromul Premenstrual) care pana acum doi trei ani imi era complet necunoscut. Acum, cu cateva zile inainte de ciclu, am niste migrene infioratoare si niste neeervi... sunt mofluza si nervoasa si nu-mi intra nimeni in voie.
Si mi-am adus aminte ce mi-a spus un medic in urma cu cativa ani cand mi-a dat trimitere si pentru un dozaj hormonal: "Pai, doamna, menopauza incepe de fapt pe la 38-40 de ani". Am crezut ca inebunesc acolo... am crezut ca e ceva in neregula cu mine. Auzisem ingozitorul cuvant cu M... Noroc ca doctorul a vazut ca ma cam inverzisem si mi-a explicat ca procesul dureaza vreo 15 ani (poate si mai mult, dar si mai putin), ca primele semne ale modificarilor hormonale apar subtil in jur de 40 (crestere in greutate, depunerea de grasime mai ales in jurul taliei, predispozitie la depresii, PMS... de-astea) si ca tocmai de-aia trebuie sa fac analizele respective, ca sa stiu cum stau. Si ca daca hormonii o iau razna prea devreme sau prea brutal, nicio problema! exista tratamente.
Anu' asta ar cam fi cazul sa merg din nou cu hormonu' la control. Si sa fac un Papanicolau si-o mamografie. Astea sunt obligatii... obligatorii la 40+.

nu te contrazic dar eu am slabit cam 6kg in 2 luni si cum....... paine mai putin sau deloc si nu maninc pe saturate .hormonii? nu stau bine cu ei ca deja am intrat in meno. e naspa la inceput au fost nervii, iar acum caldurile sper sa ma obisnuesc cu elle........nu vreau nici-un tratament ca apoi sa nu pot trai fara el

aurishta a scris:De mine, ce sa zic, nu prea ma potrivesc aici fiindca sunt o mamica ''tanara'', doar am un copilas de un an !

Pai si atunci de ce-ai pus "tanara" in ghilimele? Un copil chiar te intinereste de-adevaratelea! Cand am devenit mamica m-am simtit deodata tanara... Fie si numai pentru ca radeam cu lacrimi de cateva ori pe zi cand il vedeam ce mutre caraghioase face; in primul an al feciorului am ras cat nu rasesem in toata viata mea la un loc.

socela a scris:nu te contrazic dar eu am slabit cam 6kg in 2 luni si cum....... paine mai putin sau deloc si nu maninc pe saturate .hormonii? nu stau bine cu ei ca deja am intrat in meno. e naspa la inceput au fost nervii, iar acum caldurile sper sa ma obisnuesc cu elle........nu vreau nici-un tratament ca apoi sa nu pot trai fara el

Socela,
Daca ai slabit pentru ca ai tinut dieta, felicitari!!! La medic ai fost? Stiu ca exista tratamente care se iau doar pe durata "marii treceri" tocmai pentru a atenua simtomele suparatoare cum sunt nervii si bufeurile.

da sunt tratamente dar mi-e teama sa le iau deoarece ca nucumva organismul sa se obisnuiasca cu ele si apoi sa nu pot trai fara asa ceva.........exista un ceai [puterea ursului] mai beau cite o ceasca dincindincind

Buburuza a scris
Si ca daca hormonii o iau razna prea devreme sau prea brutal, nicio problema! exista tratamente.

Daca va tenteza sa diminuati starile ce insotesc premenopauza sau menopauza pot sa va spun din experienta proprie ca cele mai bune produse sunt cele pe baza de plante,chiar daca efectul nu se instaleaza imediat.Eu consider ca medicamentele de sinteza sunt prea riscante ptr ca fac bine intr-o parte si dauneaza in alta parte.Am folosint cu succes capsulele cu cu ulei de luminita de seara (primula,evening primrose)care au avut ca efect reducerea substantiala a bufeurilor si a transpiratie nocturne,plus ca au reglat menstra.

Buburuza a scris
Anu' asta ar cam fi cazul sa merg din nou cu hormonu' la control. Si sa fac un Papanicolau si-o mamografie. Astea sunt obligatii... obligatorii la 40+.

Vreau sa va spun ca eu am descoperit ca am probleme facand testul Babes-Papanicolau,desi nu exista niciun semn ca ar fi ceva in neregula cu mine si cu trupul meu .... asa am ajuns sa fac histerectomie totala.Examenul histopatologic facut dupa interventie a confirmat ca,daca nu m-a operam, capatam cat de curand un cancer de col uterin .........asa ca,dragele mele aveti grija de vietile voastre!!!!!!!

Multumesc, Fizicuta! Stiu ca exista si tratament medicamentos, si remedii naturiste, si fitoterapie (chiar si pseudo-hormoni naturali), si acupunctura (am o prietena care a facut acupunctura - o sedinta pe luna, timp de un an si n-a avut nici macar un bufeu!). Cand va fi cazul, sigur o sa aleg un tratament, ceva, o terapie... Vreau sa ma bucur si de 50+. Cat despre analizele obligatorii pentru femeile de 40+, eu sigur le voi face!
Este pentru prima data cand discut despre un subiect atat de intim pe un forum public dar sper ca asta sa le dea un imbold si altor Doamne sa mearga sa-si faca analizele.