Dictionar de termeni folositi in croitorie

Batir (-uri) = Aţă de însăilat. Fr. bâtir „a însăla”
Tighel (-uri) = Cusătură vizibilă, foarte măruntă şi regulată, făcută cu maşina sau cu mâna, în care fiecare împunsătură începe de la locul ultimei împunsături precedente
a Insaila = A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate; a prinde cu un fir de aţă (albă) locurile pe unde se va coase apoi definitiv
Feston (-e) = Broderie (în formă de mici semicercuri) cu care se tiveşte marginea unui obiect de pânză
Bié (-uri) = Fâşie de material textil tăiată oblic, utilizată în croitorie
a Surfila = A întări marginile unei ţesături cu o cusătură rară, pentru a împiedica destrămarea firelor/ A prinde printr-o cusătură uşoară (al cărei fir încalecă marginea pentru a nu se destrăma)
a Infira = A broda cu fir (fire toarse). A înfăşura pe un mosor sau a face ghem; a depăna
Mosor (-oare) = Piesă cilindrică de lemn, de metal sau de material plastic, cu capetele în formă de discuri, pe care se înfăşoară aţă, fire de mătase, sârmă etc.; p. ext. piesa împreuna cu firele înfăşurate pe ea
Bobina (-e) = Piesă cilindrică pe care se poate înfăşura un fir, un cablu etc.; ansamblu compus din piesa aceasta şi firul, cablul etc înfăşurat pe ea. Înfăşurare a unui fir într-o maşină sau într-un aparat electric. Înfăşurare a unui fir de aţă, de sfoară etc. pe un beţişor, un mosor etc.

Deocamdata am postat niste termeni aleatorii, cu definitia din DEX. Pe parcurs promit sa-i ordonez alfabetic si sa completez lista. Chiar va rog sa postati definitii din domeniul croitoriei, ca sa fie mai usor pentru incepatori in ale croitoriei, sau pur si simplu pentru a vorbi in limbaj specific.

CLIN~Bucata triunghiulara sau trapezoidala de panza sau de stofa, folosita ca piesa componenta a unui obiect de imbracaminte sau ca adaos pentru a largi o imbracaminte.

CLOS (FUSTA)~fusta foarte larga, in forma de clopot, realizata fara cusatura, prin decuparea suprafetei dintre doua cercuri concentrice, primul fiind egal cu lungimea taliei si distanta dintre ele fiind lungimea fustei.

CHARLESTON~rochie tubulara cu franjuri in zona genunchilor, care se misca sacadat, odata cu aruncarea picioarelor in dreapta si-n stanga.

CAZACA~bluza pe gat, cu o fenta laterala, cu maneci largi, lunga pana la solduri si legata in talie cu un fel de brau, specifica portului popular rus, confectionata din materiale lucioase.

BUTONI~bijuterie dintr-un metal (pretios), sidef sau alte materiale, in forma unui nasture cu care se incheie gulerele, mansetele, etc.

AJUR ~broderie perforata, obtinuta prin scoaterea firelor de urzeala, sau unirea mai multor fire in vederea crearii unei terminatii ornamentale.

Butoniere = trebuie sa fie mai mari cu 2mm decat diametrul nasturilor. Butonierele se cos cu masina. Modul de realizare al lor este descris in manualul masinii de cusut.

Directia pufului ("Strich") = la materialele cu puf, cum ar fi catifeaua, catifeaua reiata sau tricotul, perii se aseaza intr-o anumita directie, pe care o recunoasteti trecand cu mana de-a lungul materialului. In directia pufului perii sunt culcati, invers sunt ridicati. Si materialele ca plusul sau velurul pot avea o directie a pufului. La materialele cu puf toate partile tiparului trebie sa fie croite in aceeasi directie. Directia pufului este data de planul de croire.

Directia firului = este directia de tesere a materialelor.

A increti = a aduna un material mai larg. Pentru aceasta se executa tigheluri cu pas foarte mare si se trag usor firele de dedesubt pana se obtine lungimea dorita. Creturile se repartizeaza uniform. Sau cum face Camy, incretim direct cu ata elastica!

A retine = este necesara pentru a da forma unei anumite parti de imbracaminte, ca de ex la cusatura umerilor. Cusatura se va tigheli intotdeauna dinspre partea ce se retine.

A intinde = este necesara pentru a da forma unei anumite parti de imbracaminte. Bordura mai scurta se intinde pana se potriveste cu bordura mai lunga de care se prinde. Pentru a intinde materialul calcati-l sub aburi si trageti de margini pana cand obtineti lungimea dorita. Dcaa o margine trebuie intinsa, acest lucru este marcat in tipar.

A intoarce = operatia de imbinare a doua parti care dupa cusut se intorc pe fata. Prin aceasta, rezervele vor fi practic invelite de partile ce se imbina. Important la intoarcere este ca rezervele cusaturilor sa se taie la 3-4 mm latime. Colturile trebie taiate pana aproape de cusatura. La decolteurile in forma de V (ascutite) trebuie sa se execute o taietura mica in varful acestora , pana aproape de cusatura. La intoarcerea marginilor dre[pte, rezervele cusaturilor se separa initial prin calcare.



Sursa: insert in limba romana din Burda nr 2/2008

BUTONIERE BORDATE-butoniere facute cu masina liniara.
REJANSA-banda ce se pune la tivul pantalonilor barbatesti
SOLDAR-o forma speciala din plastic sau lemn ce contine toate liniile necesare pentru alcatuirea unui tipar (rascroiala manecii, forma soldului, o linie dreapta etc.)
CANAFAS DE LIPIT-tesatura pe care o lipim cu fierul de calcat
PICHIR-o cusatura realizata cu mana in forma de Z cu scopul de a prinde materialul de o intaritura fara ca acest lucru sa se observe.

FLORENTINA te contrazic.
Butoniere bordate =butoniere dublate se realizeaza asemanator buzunarelor in taietura
Canafas de lipit=se cheama insertie sau panza termocolanta
Pichirul=cusatura manuala utilizata pt intarirea pieptilor sacourilor barbatesti(insa astazi aceasta cusatura se realizeaza la masina)
Rihtuire=crestarea marginilor de material in vederea intoarcerii

MAISTRA, nu m-ai contrazis, m-ai completat.Mai avem voie sa spunem si noi cate ceva?

FLORENTINA,imi cer iertare,dar nu am vrut sa te supar,pe cuvant,insa e bine sa cunoastem definitia corecta a unor termeni.Cred ca e defect profesional la mine.Inca o data imi cer scuze.

Si mai important sa lucram corect!

Ai mare dreptate,cat mai corect.

Eu am incercat sa pun in ordine alfabetica ceea ce s-a scris aici pana acum. Daca va place formatul, propun sa-l tot completam, daca nu, astept alte sugestii.

Dictionar de termeni folositi in croitorie

A
AJUR =broderie perforata, obtinuta prin scoaterea firelor de urzeala, sau unirea mai multor fire in vederea crearii unei terminatii ornamentale.

B
Batir (-uri) = Aţă de însăilat. Fr. bâtir „a însăla”
Bié (-uri) = Fâşie de material textil tăiată oblic, utilizată în croitorie
Bobina (-e) = Piesă cilindrică pe care se poate înfăşura un fir, un cablu etc.; ansamblu compus din piesa aceasta şi firul, cablul etc înfăşurat pe ea. Înfăşurare a unui fir într-o maşină sau într-un aparat electric. Înfăşurare a unui fir de aţă, de sfoară etc. pe un beţişor, un mosor etc.
Butoni = bijuterie dintr-un metal (pretios), sidef sau alte materiale, in forma unui nasture cu care se incheie gulerele, mansetele, etc.
Butoniere = trebuie sa fie mai mari cu 2mm decat diametrul nasturilor. Butonierele se cos cu masina. Modul de realizare al lor este descris in manualul masinii de cusut.
Butoniere bordate = butoniere facute cu masina liniara.
Butoniere bordate = butoniere dublate se realizeaza asemanator buzunarelor in taietura

C
Canafas de lipit = se cheama insertie sau panza termocolanta
Canafas de lipit = tesatura pe care o lipim cu fierul de calcat
Cazaca = bluza pe gat, cu o fenta laterala, cu maneci largi, lunga pana la solduri si legata in talie cu un fel de brau, specifica portului popular rus, confectionata din materiale lucioase.
Charleston = rochie tubulara cu franjuri in zona genunchilor, care se misca sacadat, odata cu aruncarea picioarelor in dreapta si-n stanga.
Clin = Bucata triunghiulara sau trapezoidala de panza sau de stofa, folosita ca piesa componenta a unui obiect de imbracaminte sau ca adaos pentru a largi o imbracaminte.
Clos (fusta) = fusta foarte larga, in forma de clopot, realizata fara cusatura, prin decuparea suprafetei dintre doua cercuri concentrice, primul fiind egal cu lungimea taliei si distanta dintre ele fiind lungimea fustei.

D
Directia firului = este directia de tesere a materialelor.
Directia pufului ("Strich") = la materialele cu puf, cum ar fi catifeaua, catifeaua reiata sau tricotul, perii se aseaza intr-o anumita directie, pe care o recunoasteti trecand cu mana de-a lungul materialului. In directia pufului perii sunt culcati, invers sunt ridicati. Si materialele ca plusul sau velurul pot avea o directie a pufului. La materialele cu puf toate partile tiparului trebie sa fie croite in aceeasi directie. Directia pufului este data de planul de croire.

E

F
Feston (-oane) = Broderie (în formă de mici semicercuri) cu care se tiveşte marginea unui obiect de pânză
sau:
FESTONÁ (a), festonez, vb. I. Tranz. A tivi, a împodobi cu feston. – Din fr. festonner.
(sinonime cu:
SURFILÁ (a), surfilez, vb. I. Tranz. A întări marginile unei țesături cu o cusătură rară, pentru a împiedica destrămarea firelor. – Din fr. surfiler.)


G

H

I
Increti (a) = a aduna un material mai larg. Pentru aceasta se executa tigheluri cu pas foarte mare si se trag usor firele de dedesubt pana se obtine lungimea dorita. Creturile se repartizeaza uniform. Sau cum face Camy, incretim direct cu ata elastica!
Infira (a) = A broda cu fir (fire toarse). A înfăşura pe un mosor sau a face ghem; a depăna
Insaila (a) = A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate; a prinde cu un fir de aţă (albă) locurile pe unde se va coase apoi definitiv
Intinde (a) = este necesara pentru a da forma unei anumite parti de imbracaminte. Bordura mai scurta se intinde pana se potriveste cu bordura mai lunga de care se prinde. Pentru a intinde materialul calcati-l sub aburi si trageti de margini pana cand obtineti lungimea dorita. Dcaa o margine trebuie intinsa, acest lucru este marcat in tipar.
Intoarce (a) = operatia de imbinare a doua parti care dupa cusut se intorc pe fata. Prin aceasta, rezervele vor fi practic invelite de partile ce se imbina. Important la intoarcere este ca rezervele cusaturilor sa se taie la 3-4 mm latime. Colturile trebie taiate pana aproape de cusatura. La decolteurile in forma de V (ascutite) trebuie sa se execute o taietura mica in varful acestora , pana aproape de cusatura. La intoarcerea marginilor dre[pte, rezervele cusaturilor se separa initial prin calcare.

J

K

L

M
Mosor (-oare) = Piesă cilindrică de lemn, de metal sau de material plastic, cu capetele în formă de discuri, pe care se înfăşoară aţă, fire de mătase, sârmă etc.; p. ext. piesa împreuna cu firele înfăşurate pe ea

N

O

P
Pichir = o cusatura realizata cu mana in forma de Z cu scopul de a prinde materialul de o intaritura fara ca acest lucru sa se observe.
Pichir = cusatura manuala utilizata pt intarirea pieptilor sacourilor barbatesti(insa astaziaceasta cusatura se realizeaza la masina)

R
Refilet = e legat de buzunar dar nu mai stiu daca se refera la dublura (tighelita) de la exteriorul buzunarului sau partea (ca un adaus? parca asa am vazut ) care se coase de pantalon
Rejansa = banda ce se pune la tivul pantalonilor barbatesti
Retine (a) = este necesara pentru a da forma unei anumite parti de imbracaminte, ca de ex la cusatura umerilor. Cusatura se va tigheli intotdeauna dinspre partea ce se retine.
Rihtuire = crestarea marginilor de material in vederea intoarcerii

S
Soldar = o forma speciala din plastic sau lemn ce contine toate liniile necesare pentru alcatuirea unui tipar (rascroiala manecii, forma soldului, o linie dreapta etc.)
Surfila (a) = A întări marginile unei ţesături cu o cusătură rară, pentru a împiedica destrămarea firelor/ A prinde printr-o cusătură uşoară (al cărei fir încalecă marginea pentru a nu se destrăma)
sau:
SURFILÁ (a), surfilez, vb. I. Tranz. A întări marginile unei țesături cu o cusătură rară, pentru a împiedica destrămarea firelor. – Din fr. surfiler.
(sinonime cu:
FESTONÁ (a), festonez, vb. I. Tranz. A tivi, a împodobi cu feston. – Din fr. festonner.)
sau:
Feston (-oane) = Broderie (în formă de mici semicercuri) cu care se tiveşte marginea unui obiect de pânză

T
Tighel (-uri) = Cusătură vizibilă, foarte măruntă şi regulată, făcută cu maşina sau cu mâna, în care fiecare împunsătură începe de la locul ultimei împunsături precedente

U

V

Z

fetelor, a surfila este acelasi lucru cu a "festona"? eu rar folosesc surfila, sper ca nu vorbesc aiurea

Buna intrebare! Si eu am inteles ca ar fi sinonime si ca ar insemna intarirea pe margine a materialelor in scopul de a preveni destramarea, dar nu sunt complet sigura.