Dictionar de termeni folositi in croitorie

Batir (-uri) = Aţă de însăilat. Fr. bâtir „a însăla”
Tighel (-uri) = Cusătură vizibilă, foarte măruntă şi regulată, făcută cu maşina sau cu mâna, în care fiecare împunsătură începe de la locul ultimei împunsături precedente
a Insaila = A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate; a prinde cu un fir de aţă (albă) locurile pe unde se va coase apoi definitiv
Feston (-e) = Broderie (în formă de mici semicercuri) cu care se tiveşte marginea unui obiect de pânză
Bié (-uri) = Fâşie de material textil tăiată oblic, utilizată în croitorie
a Surfila = A întări marginile unei ţesături cu o cusătură rară, pentru a împiedica destrămarea firelor/ A prinde printr-o cusătură uşoară (al cărei fir încalecă marginea pentru a nu se destrăma)
a Infira = A broda cu fir (fire toarse). A înfăşura pe un mosor sau a face ghem; a depăna
Mosor (-oare) = Piesă cilindrică de lemn, de metal sau de material plastic, cu capetele în formă de discuri, pe care se înfăşoară aţă, fire de mătase, sârmă etc.; p. ext. piesa împreuna cu firele înfăşurate pe ea
Bobina (-e) = Piesă cilindrică pe care se poate înfăşura un fir, un cablu etc.; ansamblu compus din piesa aceasta şi firul, cablul etc înfăşurat pe ea. Înfăşurare a unui fir într-o maşină sau într-un aparat electric. Înfăşurare a unui fir de aţă, de sfoară etc. pe un beţişor, un mosor etc.

Deocamdata am postat niste termeni aleatorii, cu definitia din DEX. Pe parcurs promit sa-i ordonez alfabetic si sa completez lista. Chiar va rog sa postati definitii din domeniul croitoriei, ca sa fie mai usor pentru incepatori in ale croitoriei, sau pur si simplu pentru a vorbi in limbaj specific.

CLIN~Bucata triunghiulara sau trapezoidala de panza sau de stofa, folosita ca piesa componenta a unui obiect de imbracaminte sau ca adaos pentru a largi o imbracaminte.

CLOS (FUSTA)~fusta foarte larga, in forma de clopot, realizata fara cusatura, prin decuparea suprafetei dintre doua cercuri concentrice, primul fiind egal cu lungimea taliei si distanta dintre ele fiind lungimea fustei.

CHARLESTON~rochie tubulara cu franjuri in zona genunchilor, care se misca sacadat, odata cu aruncarea picioarelor in dreapta si-n stanga.

CAZACA~bluza pe gat, cu o fenta laterala, cu maneci largi, lunga pana la solduri si legata in talie cu un fel de brau, specifica portului popular rus, confectionata din materiale lucioase.

BUTONI~bijuterie dintr-un metal (pretios), sidef sau alte materiale, in forma unui nasture cu care se incheie gulerele, mansetele, etc.

AJUR ~broderie perforata, obtinuta prin scoaterea firelor de urzeala, sau unirea mai multor fire in vederea crearii unei terminatii ornamentale.

Butoniere = trebuie sa fie mai mari cu 2mm decat diametrul nasturilor. Butonierele se cos cu masina. Modul de realizare al lor este descris in manualul masinii de cusut.

Directia pufului ("Strich") = la materialele cu puf, cum ar fi catifeaua, catifeaua reiata sau tricotul, perii se aseaza intr-o anumita directie, pe care o recunoasteti trecand cu mana de-a lungul materialului. In directia pufului perii sunt culcati, invers sunt ridicati. Si materialele ca plusul sau velurul pot avea o directie a pufului. La materialele cu puf toate partile tiparului trebie sa fie croite in aceeasi directie. Directia pufului este data de planul de croire.

Directia firului = este directia de tesere a materialelor.

A increti = a aduna un material mai larg. Pentru aceasta se executa tigheluri cu pas foarte mare si se trag usor firele de dedesubt pana se obtine lungimea dorita. Creturile se repartizeaza uniform. Sau cum face Camy, incretim direct cu ata elastica!

A retine = este necesara pentru a da forma unei anumite parti de imbracaminte, ca de ex la cusatura umerilor. Cusatura se va tigheli intotdeauna dinspre partea ce se retine.

A intinde = este necesara pentru a da forma unei anumite parti de imbracaminte. Bordura mai scurta se intinde pana se potriveste cu bordura mai lunga de care se prinde. Pentru a intinde materialul calcati-l sub aburi si trageti de margini pana cand obtineti lungimea dorita. Dcaa o margine trebuie intinsa, acest lucru este marcat in tipar.

A intoarce = operatia de imbinare a doua parti care dupa cusut se intorc pe fata. Prin aceasta, rezervele vor fi practic invelite de partile ce se imbina. Important la intoarcere este ca rezervele cusaturilor sa se taie la 3-4 mm latime. Colturile trebie taiate pana aproape de cusatura. La decolteurile in forma de V (ascutite) trebuie sa se execute o taietura mica in varful acestora , pana aproape de cusatura. La intoarcerea marginilor dre[pte, rezervele cusaturilor se separa initial prin calcare.



Sursa: insert in limba romana din Burda nr 2/2008

BUTONIERE BORDATE-butoniere facute cu masina liniara.
REJANSA-banda ce se pune la tivul pantalonilor barbatesti
SOLDAR-o forma speciala din plastic sau lemn ce contine toate liniile necesare pentru alcatuirea unui tipar (rascroiala manecii, forma soldului, o linie dreapta etc.)
CANAFAS DE LIPIT-tesatura pe care o lipim cu fierul de calcat
PICHIR-o cusatura realizata cu mana in forma de Z cu scopul de a prinde materialul de o intaritura fara ca acest lucru sa se observe.

FLORENTINA te contrazic.
Butoniere bordate =butoniere dublate se realizeaza asemanator buzunarelor in taietura
Canafas de lipit=se cheama insertie sau panza termocolanta
Pichirul=cusatura manuala utilizata pt intarirea pieptilor sacourilor barbatesti(insa astazi aceasta cusatura se realizeaza la masina)
Rihtuire=crestarea marginilor de material in vederea intoarcerii

MAISTRA, nu m-ai contrazis, m-ai completat.Mai avem voie sa spunem si noi cate ceva?

FLORENTINA,imi cer iertare,dar nu am vrut sa te supar,pe cuvant,insa e bine sa cunoastem definitia corecta a unor termeni.Cred ca e defect profesional la mine.Inca o data imi cer scuze.

Si mai important sa lucram corect!

Ai mare dreptate,cat mai corect.

REFILET stiu ca e legat de buzunar dar nu mai stiu daca se refera la dublura (tighelita) de la exteriorul buzunarului sau partea (ca un adaus? parca asa am vazut ) care se coase de pantalon

Ppisic

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Eu am incercat sa pun in ordine alfabetica ceea ce s-a scris aici pana acum. Daca va place formatul, propun sa-l tot completam, daca nu, astept alte sugestii.

Dictionar de termeni folositi in croitorie

A
AJUR =broderie perforata, obtinuta prin scoaterea firelor de urzeala, sau unirea mai multor fire in vederea crearii unei terminatii ornamentale.

B
Batir (-uri) = Aţă de însăilat. Fr. bâtir „a însăla”
Bié (-uri) = Fâşie de material textil tăiată oblic, utilizată în croitorie
Bobina (-e) = Piesă cilindrică pe care se poate înfăşura un fir, un cablu etc.; ansamblu compus din piesa aceasta şi firul, cablul etc înfăşurat pe ea. Înfăşurare a unui fir într-o maşină sau într-un aparat electric. Înfăşurare a unui fir de aţă, de sfoară etc. pe un beţişor, un mosor etc.
Butoni = bijuterie dintr-un metal (pretios), sidef sau alte materiale, in forma unui nasture cu care se incheie gulerele, mansetele, etc.
Butoniere = trebuie sa fie mai mari cu 2mm decat diametrul nasturilor. Butonierele se cos cu masina. Modul de realizare al lor este descris in manualul masinii de cusut.
Butoniere bordate = butoniere facute cu masina liniara.
Butoniere bordate = butoniere dublate se realizeaza asemanator buzunarelor in taietura

C
Canafas de lipit = se cheama insertie sau panza termocolanta
Canafas de lipit = tesatura pe care o lipim cu fierul de calcat
Cazaca = bluza pe gat, cu o fenta laterala, cu maneci largi, lunga pana la solduri si legata in talie cu un fel de brau, specifica portului popular rus, confectionata din materiale lucioase.
Charleston = rochie tubulara cu franjuri in zona genunchilor, care se misca sacadat, odata cu aruncarea picioarelor in dreapta si-n stanga.
Clin = Bucata triunghiulara sau trapezoidala de panza sau de stofa, folosita ca piesa componenta a unui obiect de imbracaminte sau ca adaos pentru a largi o imbracaminte.
Clos (fusta) = fusta foarte larga, in forma de clopot, realizata fara cusatura, prin decuparea suprafetei dintre doua cercuri concentrice, primul fiind egal cu lungimea taliei si distanta dintre ele fiind lungimea fustei.

D
Directia firului = este directia de tesere a materialelor.
Directia pufului ("Strich") = la materialele cu puf, cum ar fi catifeaua, catifeaua reiata sau tricotul, perii se aseaza intr-o anumita directie, pe care o recunoasteti trecand cu mana de-a lungul materialului. In directia pufului perii sunt culcati, invers sunt ridicati. Si materialele ca plusul sau velurul pot avea o directie a pufului. La materialele cu puf toate partile tiparului trebie sa fie croite in aceeasi directie. Directia pufului este data de planul de croire.

E

F
Feston (-oane) = Broderie (în formă de mici semicercuri) cu care se tiveşte marginea unui obiect de pânză
sau:
FESTONÁ (a), festonez, vb. I. Tranz. A tivi, a împodobi cu feston. – Din fr. festonner.
(sinonime cu:
SURFILÁ (a), surfilez, vb. I. Tranz. A întări marginile unei țesături cu o cusătură rară, pentru a împiedica destrămarea firelor. – Din fr. surfiler.)


G

H

I
Increti (a) = a aduna un material mai larg. Pentru aceasta se executa tigheluri cu pas foarte mare si se trag usor firele de dedesubt pana se obtine lungimea dorita. Creturile se repartizeaza uniform. Sau cum face Camy, incretim direct cu ata elastica!
Infira (a) = A broda cu fir (fire toarse). A înfăşura pe un mosor sau a face ghem; a depăna
Insaila (a) = A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate; a prinde cu un fir de aţă (albă) locurile pe unde se va coase apoi definitiv
Intinde (a) = este necesara pentru a da forma unei anumite parti de imbracaminte. Bordura mai scurta se intinde pana se potriveste cu bordura mai lunga de care se prinde. Pentru a intinde materialul calcati-l sub aburi si trageti de margini pana cand obtineti lungimea dorita. Dcaa o margine trebuie intinsa, acest lucru este marcat in tipar.
Intoarce (a) = operatia de imbinare a doua parti care dupa cusut se intorc pe fata. Prin aceasta, rezervele vor fi practic invelite de partile ce se imbina. Important la intoarcere este ca rezervele cusaturilor sa se taie la 3-4 mm latime. Colturile trebie taiate pana aproape de cusatura. La decolteurile in forma de V (ascutite) trebuie sa se execute o taietura mica in varful acestora , pana aproape de cusatura. La intoarcerea marginilor dre[pte, rezervele cusaturilor se separa initial prin calcare.

J

K

L

M
Mosor (-oare) = Piesă cilindrică de lemn, de metal sau de material plastic, cu capetele în formă de discuri, pe care se înfăşoară aţă, fire de mătase, sârmă etc.; p. ext. piesa împreuna cu firele înfăşurate pe ea

N

O

P
Pichir = o cusatura realizata cu mana in forma de Z cu scopul de a prinde materialul de o intaritura fara ca acest lucru sa se observe.
Pichir = cusatura manuala utilizata pt intarirea pieptilor sacourilor barbatesti(insa astaziaceasta cusatura se realizeaza la masina)

R
Refilet = e legat de buzunar dar nu mai stiu daca se refera la dublura (tighelita) de la exteriorul buzunarului sau partea (ca un adaus? parca asa am vazut ) care se coase de pantalon
Rejansa = banda ce se pune la tivul pantalonilor barbatesti
Retine (a) = este necesara pentru a da forma unei anumite parti de imbracaminte, ca de ex la cusatura umerilor. Cusatura se va tigheli intotdeauna dinspre partea ce se retine.
Rihtuire = crestarea marginilor de material in vederea intoarcerii

S
Soldar = o forma speciala din plastic sau lemn ce contine toate liniile necesare pentru alcatuirea unui tipar (rascroiala manecii, forma soldului, o linie dreapta etc.)
Surfila (a) = A întări marginile unei ţesături cu o cusătură rară, pentru a împiedica destrămarea firelor/ A prinde printr-o cusătură uşoară (al cărei fir încalecă marginea pentru a nu se destrăma)
sau:
SURFILÁ (a), surfilez, vb. I. Tranz. A întări marginile unei țesături cu o cusătură rară, pentru a împiedica destrămarea firelor. – Din fr. surfiler.
(sinonime cu:
FESTONÁ (a), festonez, vb. I. Tranz. A tivi, a împodobi cu feston. – Din fr. festonner.)
sau:
Feston (-oane) = Broderie (în formă de mici semicercuri) cu care se tiveşte marginea unui obiect de pânză

T
Tighel (-uri) = Cusătură vizibilă, foarte măruntă şi regulată, făcută cu maşina sau cu mâna, în care fiecare împunsătură începe de la locul ultimei împunsături precedente

U

V

Z

fetelor, a surfila este acelasi lucru cu a "festona"? eu rar folosesc surfila, sper ca nu vorbesc aiurea

Buna intrebare! Si eu am inteles ca ar fi sinonime si ca ar insemna intarirea pe margine a materialelor in scopul de a preveni destramarea, dar nu sunt complet sigura.

eu am auzit la mama : sa festonez asta, baga in priza masina de festonat si nu foloseste niciodata surfilat cred ca inseamna acelasi lucru oricum

Iata ce spune DEXul:
FESTONÁ (a), festonez, vb. I. Tranz. A tivi, a împodobi cu feston. – Din fr. festonner.
SURFILÁ (a), surfilez, vb. I. Tranz. A întări marginile unei țesături cu o cusătură rară, pentru a împiedica destrămarea firelor. – Din fr. surfiler.

(O sa adaug definitiile astea si in lista de termeni din pagina 1.)

ALPACA-fibra naturala toarsa din blana unui animal care traieste in America de Sud.Se foloseste in amestec cu fibre de matase, pentru ca tesatura sa capete fluiditate si luci
ANGORA-fibra naturala toarsa din blana unei capre care traieste in Turcia sau din blana unui iepure de Madeira
ASTRAHAN-haina de blana lucrata din blana de miel incretita si foarte fina

BASC-terminatie in bie a unei jachete scurte,fixate pe talie
BERETA-basca purtata de catre femei,sapca marinareasca fara cozoroc, basca
BIE-taietura in diagonala tesaturii,care permite materialului sa se”aseza” mai bine la gulere,la mansete si la tivuri dublate.Fustele cu clini in bie au fost lansate in anii `20-`30
BLAZER-jacheta de forma unui sacou barbatesc cu revere si buzunare, mai lunga de talie,foarte practica,purtat cu fusta sau pantalon
BOA-un fel de fular lung din pene cu care se impodobeau dansatoarele de can-can la sfirsitul sec.XIX.Revine periodic in moda,ironic,pentru a sustine stilul vamp
BOLERO-vesta scurta,de origine spaniola,cu marginile rotungite,din catifea neagra, uni sau acoperita de broderii colorate.In anii `60-`70 se purta cu pantaloni evazati si bluze gen ie
BRANDENBURG-snur sau gaitan care se coase in rinduri paralele,pe pieptul unor haine(in dreptul butonierelor)
BRASIERA-piesa de vestimentatie de zi,initial obiect de lenjerie menit sa acopere pieptul,executat din materiale elastice,catifea sau matase
BURMUZ-vesmint amplu,din tesatura de lina,cu gluga,purtat de arabi

CAFTAN-palton maxi,confectionat di matase
CAPA-pelerina scumpa din matase sau catifea la celebrii muschetari,din blana scumpa la vedetele anilor `20-`40
CARDIGAN-jacheta barbateasca tricotata sau din lina,la un rind de nasturi inchisi pina sus la git,cu mineci lungi si uneori cu buzunar pentru batista
CASUAL-formula vestimentara lipsita de rigoare,functionala si comoda.hainele au o alura chic dar si sport,sunt multifunctionale, lipsite de pretentii,destructurate, cu croieli simple
CAZACA-bluza pe git,cu o fenta laterala,cu mineci largi, lungi pina la solduri si legata in talie cu un fel de briu, specifica portului popular rus, confectionata din materiale lucioase
CHARLESTON-rochie tubulara cu franjuri in zona genunchilor,care se misca sacadat, odata cu aruncarea picioarelor in dreapta si-n stinga
CORSAR-pantaloni trei sferturi

DANTELA-accesoriu decorativ,realizata fie manual fie cu ajutorul masinilor industriale
DEUX_PIECES-costum de dama format din taior si fusta
DJELABA-vesmint magrebian(Maroc) cu aspectul de camasa de noapte,larga din bumbac,cu o deschidere dreapta,scurta la git,in partea din fata
DOLMAN-haina barbateasca din stofa imblanita,de origine turca.Purtata de ofiteri,era impodobita cu brandenburguri stralucitoare.In sec.XIX a fost creata o varianta trei sferturi,feminina,care se purta peste rochie.IN anii `70 a reintrat in moda,fiind garnisita cu brandemburguri simple si avind o alura sport

EPOLET-banda de stofa care se prinde pe umerii uniformelor si pe care se aplica de obicei insemnele gradului,ale specialitatii
ESCARPENI-pantofi balerini,foarte eleganti prin simplitate,cu toc nu foarte inalt
ETOLA-banda lata din blana,captusita cu matase,accesoriu menit sa acopere umerii goi ai doamnelor imbracate in rochii de seara

FEREGEA-val opac,pe care femeile musulmane sunt obligate sa-l poarte pe fata
FRAC-costum barbatesc de gala,negru, cu sacoul scurt in fata,iar in spate terminat cu doua prelungiri asemanatoare cozii de rindunica
FRONSEU-cuta a unei rochii,bluze,fuste sau camasi mentinuta printr-un fir
FUROU-piesa de lenjerie feminina,menita sa dubleze rochia si eventual,sa-i atenuieze transparenta
FUSTA-este o piesa vestimentara care nu poate lipsi din garderoba unei doamne.Exista fusta: lunga sau scurta,larga sau strimta,dreapta,plisata,clos sau in bie,despicata lateral sau in spate, petrecuta parte peste parte
FUSTA_PANTALON-inventie determinata de aparitia bicicletei,pantolon mai larg cu aspect de fusta

GABARDINA-stofa cu efect de linii in diagonala,foarte folosita pentru costumele barbatesti si mai tirziu de dama

HANORAC-piesa vestimentara utilizata initial de eschimosi,apoi de catre alpinisti,pentru ca ulterior sa patrunda si in vestimentatia de strada in anotimpuri reci
HAUTE COUTURE-croire de lux,numita asa in Franta,sec.XIX devenea ulterior creatie vestimentara cu reguli foarte stricte,fixate in 1945,din care face parte doar o elita restrinsa a creatorilor de moda

JABOU-element decorativ,bogat ornat cu dantela,montat pe pieptul bluzelor sau camasilor
JACHETA-haina tricotata pentru femei,incheiata in fata,care acopera partea de sus a corpului si care se poarta peste bluze sau peste rochie.Haina barbateasca de ceremonii,croita pe talie,lunga pina aproape de genunchi
JOBEN-palarie barbateasca,neagra,inalta si tare,simbol al elegantei englezesti,folosita uneori ca si recuzita pentru costumele de carnaval

KILT-fusta ecosez,pe care o poarta scotienii
KIMONO-costum traditional japonez de la care moda occidentala a imprumutat taietura minecii, incepind cu ultima parte a sec.XIX

LAVALIERA-accesoriu barbatesc,asemanator unei esarfe ce se leaga cu funda si capetele se lasa sa atirne in jos

MESADA-bucata de blana confectionata din mai multe piei,folosita la captusirea paltoanelor, scurtelor
MESA-suvita falsa de par atasata la parul natural
MIREASA-printesa pentru o zi.Voal,rochie lunga stralucitoare,eventual trena,manusi,inel de logodna,buchet de flori,ceva nou,ceva vechi,ceva de imprumut,lenjerie sexi,totul alb

fetelor aratati-mi si mie un obiect vestimentar cu bie, nu reusesc sa imi dau seama cum arata

Oana, uite mai jos 2 exemple... uita-te la pozitia carourilor:
Prima e pe fir drept si a doua e pe bie:
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

dar panglica bie cu ce e diferita de una normala?

ralucis a scris:dar panglica bie cu ce e diferita de una normala?

Depinde pentru ce-ti trebuie bie-ul.
Diferenta e din taiere, pe fir drept sau diagonala pentru bie. Se asaza mai bine la finisarea marginilor curbate. In general se muleaza pe ce este pusa, fata de cea normala care mai degraba intareste, sustine.

Karina33 a scris:

ralucis a scris:dar panglica bie cu ce e diferita de una normala?

Depinde pentru ce-ti trebuie bie-ul.
Diferenta e din taiere, pe fir drept sau diagonala pentru bie. Se asaza mai bine la finisarea marginilor curbate. In general se muleaza pe ce este pusa, fata de cea normala care mai degraba intareste, sustine.

am inteles acuma, multumesc mult!

stie cineva cum se zice "fronseu" sau "a fronsa" in engleza ? sau ce termen se foloseste pt astfel de cusaturi ?

Butoniere bordate =butoniere dublate se realizeaza asemanator buzunarelor in taietura

Rihtuire=crestarea marginilor de material in vederea intoarcerii[/quote]

si butoniera efectuata manual cu inca un fir de ata suplimentar care se aplica pe marginea butonierei pentru a intari butoniera cum se numeste? eu asta am invatat ca este butoniera bordata
butoniera pe care tu o explici ca fiind executata la fel ca buzunarul cu doi refileti se foloseste in special la articolele de imbracaminte foarte groase sau la care nu poti executa cusatura cu mana ( haine de blana , piele ...)

rihtuirea este o operatie de indepartare nu de crestare a unei portiuni de material , in croitoria de comanda barbatii aceasta operatie se face dupa proba 1 si fiind urmata de operatia de intarire a cantului sacoului , intaritura pieptului (canafas tin sa mentionez ca aceasta panza nu se lipeste este 100% bumbac sau in si panza volvatir acesta este bumbac si lana in compozitie) se rihtuie pe lungimea pieptului si pe terminatie 1 cm fata de stofa in interior si pe marginea intarituri se aplica o banda de 1 cm (in general noi aplicam liziera de captusala ca nu se destrama ) cu , cusatura stafir pentru a da fermitate pieptului pe cant