Ne bem cafeaua împreuna (44)

Buna dimineata! Ploua! Ploua cu bulbuci! Ma bucur ca un copil De mai bine de trei luni nu am vazut ploaia.
Ma trezesc noaptea cu angoase, cu spaima momentului cand voi primi vestea ca unul dintre ai mei nu mai este. Si atunci ma gandesc sa plec, sa petrec timpul ramas cu ei. E ca un cosmar...

Vlad_mom, te inteleg perfect, asa facea si al meu asta mic! Nu vroia sa se duca la gradinita pentru ca are muci ma rog, in grupa mare chiar nu mai mergea atat de des... cat sa nu scot aviz de la medic. Oricum, am ajuns la concluzia ca daca ai timp si rabdare sa stai de copil, il poti tine acasa pana in clasa 5-a fara probleme! Ma uit la cel mare, acum incepe cu adevarat sa studieze, o fi nimerit si diriginta buna, dedicata. O sa vad la urmatorul... dupa cum il simt eu... macar 12 clase sa faca
Apropo de raceala, eu ii tratez cu gemoterapice de la plantextract. Acum am sinusuri, este singurul tratament pe care il accespta. Cand au febra... Doamne fereste, abia inghit nurofenul, icnesc sa vomite! Daca te intereseaza, vorbim pe privat. Si neaparat nebulizari cu ser fiziologic, atat! Sanatate maxima!

Ema! asa este, si eu ma gandesc cu groaza la momentul ala. Tata deja nu mai este de 10 ani. Nu ma asteptam sa ma afecteze atat de mult, noi nu am avut o relatie buna. Dar, pe mama o iau in fiecare an la mine, de la 1 decembrie pana la 1 aprilie. Ma bucur de prezenta ei, dar imi place mai mult intimitatea mea. Reuseste sa ma faca sa-mi doresc linistea mea. Crezi ca daca ai petrece mai mult timp cu ei, v-ati intelege bine? zi de zi? ar fi fantastic! Au tabieturile lor, si noi la fel.... mai gandeste-te, detaseaza-te. Cateva zile, da! dar nu pana la final! Te pup!!!

Diada, sigur ne-am certa. Ne certam si cand merg in vacanta. Dar nu e serions. Si ii iubesc mult. Au facut multe sacrificii pt noi. Despre pierderea ta stiam si cand ne povesteai ma puneam in situatia ta. Doare al naibii de rau. Important este ca ai trecut peste resentimente si ca ai iertat.

Neata.
Se pare ca mi-a dat si mie ceva....ca am gatul praf si n-am nici o inghetata in congelator ...
Diada multam, am mai incercat nebulizatorul, doar in timp ce dormea reuseam, cu furtunul flexibil cat mai aproape de nas... daca era treaz ne auzea tot cartierul, ziceai ca am un topor in mana... E 'berbec' la multe, nu numai la capitolul scoala, orice crede el ca n-o sa-i faca placere, si nu e genul pe care sa-l convingi cu explicatii si exemplificari.
Ema, nasoala cumpana... nici nu vreau sa ma gandesc, si aproape sa stii ca exista o teama... a mea mama are 'bunul' obicei sa tina telefoanele cine stie pe unde si sunam si sunam...si ma panicam si luam liftul pana la ea si ce sa vezi...era pe balcon, uda florile... Te inteleg, am fost departe tare...in imposibilitatea de a ajunge acasa de urgenta. Cred ca mai sanatos este sa ne concentram pe norocul de a-i fi avut atat cat i-am avut... Stiu, e usor de zis, teoria e una...
Sa aveti o zi faina

Buna dimineata.
Avem un drum fiecare pe care mergem cu amandoi parintii sau doar cu unul. Tatal meu a murit cand eu aveam 11 ani. Mama are acum 80 de ani, anul acesta a trecut printr-o operatie de hernie, care a reusit si a fost ok, dar a contactat un clostridium in spital care era sa o termine. Multumim la Dumnezeu acum e bine, cum zice, conform varstei.
Soacra mea a fost cea mai tanara si mai ok din parintii ramasi in viata. In trei luni de zile s-a dus si ea. Socrul meu 77 ani la fel si el conform varstei.
Nu stim care din noi va fi primul care va pleca.
Pana atunci sa ne bucuram de ceea ce avem.

Va doresc o zi linistita, cu sanatate.

Ema esti o persoana putenica! Te admir!

Rodica, ce tragedie, mi-au dat lacrimile... sa ramai la 11 ani fara tata. Eu ma tot gandesc la copii mei, cum ar reactiona, cum s-ar descurca, daca intr-o zi eu nu o sa mai vin acasa. In ziua de astazi, pleci de acasa dar nu stii daca te mai intorci. Ni s-a intamplat acum 2 ani, sotl meu a fost lovit de o masina pe trecerea de pietoni. Mai avea 2 strazi si ajungea acasa. Ma rog, in final a fost bine, dar am avut socul asta, cum ma descurc de una singura. Sunt multe de povestit. Dar, in concluzie: nu s-a intamplat nimic cu soferul (doar daca a murit intr timp) avea 70 de ani, avea cunostinte in spital si a facut sa nu fie internat, nu a platit nimic, nici macar nu s-a interesat de soarta lui. L-a sunat pe sotul meu sa declare ca el alerga pe trecerea de pietoni de o nesimtire de neimaginat. Sunt suparata pe mine pentru ca nu-l pot ierta, am ganduri negre catre el cand imi aduc aminte si nu-mi place atitudinea mea.

Vlad_mom, eu am frigiderul plin de inghetata au fost la promotie in perioada asta, plus ca vafele nu lipsesc in nici un sezon. Cand nu suntem acasa si nu au ce manca, iau o inghetata este mai simplu decat sa desfaca o banana

Apropo de nebulizator, asa am inceput si noi, in somn. La mine a fost putin mai grav, cel mare ajungea la urgente, branula, internat 3-4 zile, groaznic. Asa s-a obisnuit cumva. Apoi cat statea la calculator ii puneam mascuta, cate putin. Asta am observat si eu la ei, sunt incapatanati, nu fac ce le spui, dar, daca le induci ideea se gandesc la ea si o fac. Plus ca, cumva urmeaza exemplul. Daca noi facem ceva, or sa faca si ei cu siguranta! incerc sa le arat cat pot iubire. Mie mi-a lipsit si nici nu am stiut sa o arat. Si acum am momente cand nu stiu sa primesc un compliment, sa-mi arat simpatia, sa spun cuiva neconditionat ca imi place ceva (imbracaminte, ochi etc). Ieri mi-a spus un barbat ca ii place mult bicicleta mea, am discutat putin despre ea, m-am bucurat, dar am uitat sa-i multumesc in final. Astfel de momente te fac sa te simti bine, cel putin pe mine. De ce sa nu intorci lucrurile astea?

Pe toate/toti va admir, sunteti niste oameni deosebiti si va multumesc pentru ca sunteti aici si ne impartasiti problemele vostre, bucuriile voastre!

Offf, parca nici nu as vorbi despre asta... nu stiu, soata mea a avut 2 accidente de munca, care, din fericire, s-au lasat doar cu implanturi de titaniu, unul la arcada ochiului si unul la cot... deci stiu cum e sa te acapareze ganduri sinistre... mult timp mi-am dorit sa fiu eu prima, dar am concluzionat mai tarziu ca as fi egoista... prefer, pentru sanatatea mea sufleteasca, sa nu ma mai gandesc la asta...
La asta mic nici cu puterea exemplului n-a mers, a facut cel mare inhalatii, am facut si eu... mai incercam, ce altceva sa facem. Imi aduc minte cum statea docil ala mare cand era mic, ca facea si la clinica inhalatii si acasa... Trebuie cumva sa gasesc o modalitate sa-l fac sa accepte si lucrurile care nu fac placere, dar care trebuie...sau sa-l invat sa le faca sa devina placute...

Buna dimineata.
Diada, trebuie sa mergem inainte. Fiica mea a crescut doar cu trei bunici. Stia ca unul a murit. Cand a mai crescut, adica in timpul clasei a 8-a, dupa ce o cunostiinta cu un copil de aceeasi varsta cu ea s-a imbolnavit si in trei saptamani a fost gata, am discutat cu ea despre faptul ca e normal sa ne ingropam parintii si ca orice s-ar intampla pentru cei ramasi, viata trebuie sa mearga inainte.
Pentru unii mai greu, pentru altii mai usor. Mai depinde mult si de cum privim lucrurile si cu ce ne multumim sa avem. Sunt multe de spus, dar nu sunt priceputa in folosirea cuvintelor.

Va imbratisez si va doresc un sfarsit de saptamana linistit, cu sanatate si cu spor.

Ieri copii au facut mizerie in parc, de la corn si lapte. I-am rugat sa strangem gunoaiele si nu au vrut pentru ca nu au facut ei. Si oricum, lor le place sa se joace in gunoaie. Le-am strans eu, sper prin puterea exemplului sa faca si ei data viitoare. Cine stie...

Vlad_mom, sanatate maxima, cum mai sunteti?

Rodica, esti priceputa, intelegem!

Un sfarsit de saptamana spornic va doresc!

Sub tratament.... Dupa ce ieri cu o ora inainte de programare ma suna de la clinica sa ma anunte ca dna dr are probleme si nu mai vine si ca daca vreau sa reprogramez pe 1oct... , am sunat la vreo 4 clinici ca sa gasesc intr-un final la una un pediatru disponibil....am fost, am asteptat, l-a consultat si a dat tratament ...nu e doar o raceala simpla, luni mergem la control - am zis eu ca e mai serios ca prea am luat-o si eu si simteam cam aiurea tusea, nu din gat... Eu mi-am luat trachisan si ibusinus, parasinus...
Asa ca stam in casa la caldurica....si-asa e oribil afara, ploua si bate vantul, taxi-urile ocupate...mi-a plecat copilul mare pe jos la scoala, a ajuns fleasca...

Buna ziua!
Le iau la rand.Moartea e parte a vietii ,nu stim ce mai e,daca mai e.Nu mi-am cunoscut parintii,am fost infiata si nu mi-e usor sa discut despre asta.Am luptat din rasputeri sa studiez,pentru ca asta imi place si acum,sa invat.Loviturile nu s-au oprit,fetita mi-a plecat cand sa mearga la scoala,sotul a murit acum doi ani fara vreun avertisment de boala...Cum mergi mai departe?Cu inima franta, traiesti pentru cei ce mai au nevoie de tine...
Diada,o colega merge la ora de dirigentie si gaseste o hartie pe jos.Le explica ce si cum,ia hartia si o pune la cos.In urmatoarea ei ora gaseste multe hartii pe jos.S-a ales praful de exemplul ei.Eu am fost cu copiii intr-o drumetie si am adunat resturile intr-un sac mic de gunoi,pe care l-am dus pe rand.La un moment dat am dat peste o gramada uriasa de gunoi,iar baiatul care era la rand mi-a spus ca-l lasa acolo.Ce puteam zice?
Cat despre a-i conduce pe copii sa inteleaga faptul ca de multe ori esti pus in situatia de a face ceva ce nu-ti place,e un demers foarte greu.Din pacate se intampla uneori si cu adultii.Rabdarea si limbajul asertiv sunt ajutoarele noastre.
Vlad_mom,sanatate si multa grija,medicamentele au doua taisuri!
Si sa inchei in gluma:"-Tibi,am auzit ca ai fost cu copiii la munte!
-Vai de mine,pana aici s-a auzit?"
Scuze,am scris un roman...Sa va bucurati de zile linistite!

Oh, Dorulet, te-a incercat rau de tot viata...
Mi-a atras sora'mea atentia sa nu mai dau atata 'buna ziua' si 'o zi buna' in fiecare magazin, ce, nu vad ca nu se sinchisesc sa-mi raspunda... ba am sa dau, nu o fac pentru altii, ci pentru ca eu sunt om si ma respect pe mine in primul rand... E adevarat ...cu o floare nu se face primavara, dar fara ea moare speranta. Eu cred ca un mic gunoi pus la cos conteaza, chiar daca nu se vede neaparat... e totusi un gunoi in minus.
Ai dreptate, e foarte greu sa convingi un copil ...mai ales despre lucrurile care nu au efect imediat, ci undeva in viitorul indepartat...nu au capacitatea sa vada pana acolo, ar trebui sa ma creada pe cuvant. Depinde mult si de firea copilului, cel mare vede jumatatea goala a paharului, eu, de obicei, pe cea plina... pentru ca nu vad rostul sa-mi cheltui energia plangandu-ma ca e jumatate gol cand pot sa acumulez energie bucurandu-ma ca e jumatate plin.
Chiar cand nu-mi place ce am de facut, caut partea pozitiva...nu exista sa nu fie una.
Cea mai mare ironie a vietii mele de pana acum este ca mereu am spus ca voi face orice, numai in santierul naval n-am sa ajung sa lucrez -ai mei parinti lucrau acolo si numai asta auzeam...invata ca altfel ajungi la trafalet- ...si ce sa vezi, dupa facultate, fix acolo am ajuns, desi am absolvit in cu totul alt domeniu...nu cu mana pe trafalet, ci pe lanterna si pix, dar a inceput sa-mi placa... si tot acolo l-am cunoscut pe cel care-mi este jumatatea si cel mai bun prieten. Daca s-ar fi intamplat sa lucram si eu si el in domeniile pentru care am studiat nu ne-am fi cunoscut niciodata.
Pana la urma fericirea este o alegere personala...
Nu iau mai mult de 3-4 zile paracetamol si ibuprofen, daca nu vad nicio ameliorare ma duc la doctor....Oricum suntem mai bine.
Sa aveti un weekend linistit.

Dorulet, ce sa mai spun ? Ai trecut prin multe si grele incercari Mi-e sufletul greu. In spatele sfaturilor intelepte pe care ni le dai este o femeie cu un suflet bun, incercata de viata dar curajoasa.
Vlad Mom sunt perfect de acord cu ce spui.
Un sfarsit de saptamana linistit tuturor!

Asa a fost menit,sa-l intalnesti,vlad_mom!
Spuneam ca nu stim ce e"dincolo".Mai demult am avut o floare,Zapada pe munte,care imi placea pentru verdele ei minunat,bordat cu alb,un cuibusor de floricele alb-verzui in varf.Nu era o floare spectaculoasa, dar mi-era draga.Si am pierdut-o.M-am necajit,am tot cautat,dar n-am mai gasit alta.Sotul imi spunea ca o voi mai gasi candva.La 3 luni dupa ce el m-a parasit,m-am dus la cimitir.Acolo,din partea dinspre cruce,rasarise si inflorise acea floare. Si acum simt emotia incercata atunci,cu atat mai mult,cu cat fusesem acolo si in lunile anterioare.E ceva?Nu e?Vorba poetului: "aceasta nu vom sti-o,poate,niciodata..."

Eu sunt convinsa ca este ceva. Am avut semne si cunosc persoane care au avut semne. Si semne avem tot timpul. Trebuie doar sa avem ochii si sufletul deschise, sa avem credinta.

Buna dimineata!
Se sfarseste septembrie,am vrea ca si octombrie sa fie prietenos cu noi,dar greierii s-au ascuns deja,nu ne mai incanta noptile cu taraitul lor.Insa traim cu speranta primaverii urmatoare...
Veniti la o cafea de inceput de saptamana:[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Sanatate si bucurii,sa zambim cat mai mult!

Buna dimineata.
Vlad-mom, sanatate .
Dorulet, Dumnezeu sa te intareasca in continuare.
Va si va doresc o saptamana minunata.

Neata, doamne dragi
Multumesc, sanatate la toata lumea.
Azi ne ducem la control...
Sa incepem o saptamana cu spor

Buna dimineata!!!

Dorulet, iti multumesc! Avem atat de multe de invatat, bine ca le luam pe rand.

Vlad mom, multa sanatate, tin pumnii!

Ema, Rodica

O saptamana linistita va doresc. Sa intru mai tarziu sa va arat ce cutie am imbracat pe weekend. Trebuia sa fac un tutu dar a intrat altceva la rand va pup! spor maxim!

Sa aveti o saptamana excelenta!Ne auzim dupa ce ma intorc de la Bucuresti.Doar bine si oameni buni sa gasim peste tot pe unde ne poarta pasii!

Buna dimineata! Abia astept sa ne povestiti cum a fost!

O vreme minunata avem! m-am imbracat in fusta scurta si tricou, fara dres! la Buzau cald!!!

Va pup fetelor, o zi minunata va doresc!

Buna dimineata.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Dorulet asteptam impresiile tale.
O zi frumoasa va doresc.

Buna dimineata!

Buna dimineata! O zi cu spor si de la mine

Multumim pentru cafea Rodica

Ema

Buna dimineata!
O zi faina! Ploua, ploua, ploua!

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]