Ce va motiveaza sa creati/lucrati?

Karina33 a scris:Nu stii sa ceri!

ai o reteta "de cerut" ? posibil sa nu stiu... adica cu siguuranta, desi, daca stau si ma gandesc mai bine, poate nu lucrez atat de bine incat sa cer bani

Iti dau eu o reteta:
Fa-te ca esti foarte ocupata si nu ai timp.
Eu nu lucrez pentru altii ca nu sunt suficient de buna,dar am o vecina care mai vine sa-i repar un pantalon,sa-i tivesc o perdea,scurtati blugi etc.
La inceput venea cu mana in fund si imi zicea ca ma va invita la o cafea,azi asa ,maine asa,pana m-am rasculat si am prins-o ca vroia chiar in ziua aia acel produs.
Eu am dat-o cotita,ca nu am timp ca poate maine,poate poimaine.Dar i-am facut mai spre seara ,in ziua aia.
De atunci vine vecina cu "darul" in dinti,ba o ciocolata,ba dulciuri la copii iar eu o rezolv imediat.
Ultima oara a venit cu blugii unuia din baieti de i-am inlocuit buzunarele caci se rupsesera si i-am pus petice pe interiorul cracilor unde se tocisera.
Iar la blugi e mai greu,desfa-i betelia,pe laterale avea 3 cusaturi.
M-am chinut ceva dar nici nu s-a cunoscut ca-i desfacusem pana ,doar daca cunosteai.
Sfatul meu e sa refuzi politicos acele persoane care intentionat profita de tine.
Poti spune ca ai mult de lucru,ca cea(cel) caruia ii lucrezi ti-a platit inainte si cei care platesc au prioritate.

Diada o solutie: iei ce are de lucru zambind, ii spui ca imediat ce termini de lucrat o suni, inchizi usa in urma ei si arunci intr-un colt plasa respectivei. Cand te suna, te dai ocupata cu copiii, ii spui ca te apuci imediat, inchizi si uiti iar. Vezi de cate ori poti face asta pana te anunta ca daca nu ai timp sau nu vrei sa-i lucrezi le ia si le duce la vecina somera dar care le rasoleste. Atunci poti sa-i spui ca mai ai putin de lucru la ceva de la care scoti banii pentru factura de curent(altfel ti-l taie maine) sau banii de doctor(ai programare la dentist si zero buget) sau ce-ti mai trece prin cap. Si ca apoi cu draga inima ii faci si ei, cu scuzele de rigoare ca inca n-ai rezolvat-o!
A doua oara sau nu te mai deranjeaza sau vine cu banii-n dinti.

Zau asa! Pe gratis mai bine stai cu copiii, sau iti faci ordine in casa sau te relaxezi facand o baie cu lumanari si petale de trandafiri. Sau si mai bine te dragalesti cu omul decat sa muncesti gratis la orice tupeista.

Deci, ca si concluzie, nu uita ca munca se plateste!

Apropo de vecine,si eu am una identica cu a MAgdei.MA freaca la cap cu o pereche de blugi de scurtat de o saptamana.CAnd ma vede pe scara"vecina,mi-ai facut si mie pantaloni,ca i-as purta si eu"
Si eu trag de timp,ca nu am chef deloc de taiat si scurtat blugi.Mai bine croiesc ceva cap-coada si fac la copil.BIne asta nu ar fi o problema,o pereche de pantaloni,dar azi o fusta,maine o bluza si vine si ma seaca mereu cu cate ceva.
bineinteles gratis:)

Eu am o vorba:" mult, bun si gratis, ca ieftin e prea scump"

Karina, am folosit si eu reteta asta acum ceva timp: am o cunostinta care nu a cumparat niciodata de la mine ceva, chiar a zis ca ea nu poarta "din astea"... in schimb imi mai aducea cate ceva la reparat, fara bani, evident, ca doar nu puteam sa-i cer 1 leu pentru nu stiu cati cm de elastic sau ceva de genul..... Nu ma deranja ca i le reparam dar nici macar nu arunca o privire la ce lucram eu, macar asa de .... fatada . Ma rog... ma intalnesc cu ea si intreaba "mai lucrezi?" Eu chiar mirata de intrebare, zic "Daaaa..., vrei sa vezi?" la care ea imi raspunde brusc, asa tare si apasat "A, nu! vreau sa te rog sa-mi repari ceva, chiar am la mine". M-a pufnit si rasul, i-am luat bratara cu pricina si pentru ca citisem reteta voastra de pe aici, nu i-am facut-o imediat. M-a sunat la cateva zile si i-am spus ca nu am avut timp si abia dupa vreo 2 saptamani o sun eu sa-i spun ca e gata. Ce credeti ca mi-a raspuns? "A... dar nu trebuia s-o faci, ca nu aveam nevoie de ea acum!" Asta era in loc de "multumesc" Macar de atunci nu am mai reparat nimic.

Diada, referitor la "nu stii sa ceri".... si eu am o mare problema aici, chiar ma surprind de multe ori ca atunci cand ma intreaba cineva cat costa, am tendinta sa incep sa si explic de ce, de parca ar trebui sa justific Cred ca se datoreaza unei subevaluari a muncii proprii, cel putin la mine. Acum sunt in faza de autoeducare
A.. si ca sa nu fiu total off topic, multe ma motiveaza sa lucrez: tricotatul si crosetatul ma relaxeaza mult, cand fac ceva nou mai aduce un pic de entuziasm la orizont.. dar sincer, cel mai bine ma motiveaza cand vand ce lucrez. In primul rand pentru ca pot cu banii sa-mi cumpar alte materiale si daca imi ramane ceva e si mai bine

Letho, stii cum se zice: facerea de bine...
Si mai stii una: cine se scuza, se acuza. Eu una o stiu prea bine, am un prost obicei. Dar zau ca imi e in fire sa ma scuz politicos si se intelege tot timpul ca am ceva de ascuns. Pe viitor cred ca trebuie sa spui ca la magazin: e X lei! Nu e negociabil, nu e returnabil, nu e pe gratis. E timpul meu si atata face. Da? Asa sa faci!

Motivatia mea e pura placere iar daca e nevoie sa scurtez sau sa modific ceva o fac dar cer ce mai trebui ptr lucru respectiv , dar sa vb de banii o singura data am loat bani pe lucru meu , in rest o fac ptr ca-mi place

Am citit toate parerile de pina aici si pot sa declar un lucru:TOATE SUNTEM PASIONATE DE CEEA CE FACEM ! Si un lucru e sigur PLACEREA SI PASIUNEA se ridica deasupra beneficiilor materiale!

Eu am ajuns la concluzia ca cea mai mmare bucurie pe care o poti avea in suflet este zambetul unui cpoil!Asta este ceea ce ma motiveaza pe mine sa creez si pentru care merita sa faci ceva

Mie imi place pur si simplu sa creez (cred ca as lucra zile intregi, fara oprire, daca nu as mai avea si alte responsabilitati ), chiar daca e vorba de croitorie, de brodat, de crosetat, de tricotat, de bijuterit etc. (mai sunt unele lucruri pe care as dori sa le fac), din placere. Sunt stresata cand imi propun ceva si nu reusesc sa realizez. Ma motiveaza, in primul rand, tot ceea ce vad aici pe site (vreau si eu sa fac cat mai multe din ceea ce vad), in al doilea rand placerea cu care primesc lucrusoarele cei carora le daruiesc, in al treilea rand, ma motiveaza faptul ca sunt apreciata pentru ceea ce fac. In mare, cam asta e. Bineinteles ca m-as simti si mai bine daca as putea sa si castig cate ceva din ceea ce fac. In momentul de fata fac cateva compleuri (am sa le pun si pe site cat de curand) pt o viitoare bebelusa, la comanda (pe bani) si ma simt mai motivata sa lucrez...

Am citit ce ati scris voi fetelor, si sunt de acord cu letho, asa ca nu mai repet ce a spus ea, dar cu cuvintele mele. Sfaturile de la cele mai experimentate in lucru cu clientii, ne folosesc, dar e mai greu sa refuzi, asta e sigur. Si gratis vrea toata lumea. Numai ca eu am un singur raspuns: gratis,...... doar pentru familia mea. Sa fie sanatoasa toata lumea. La mine cred ca e in sange. Fiecare are drogul lui, nu-i asa? Al nostru e mai profitabil. Bine asta cand nu cheltuim pe masina, pe ata, pe materiale sau reviste de specialitate

Buna fetelor. Pentru mine lucru de mana inseamna relaxare si o satisfactie exraordinara in a avea ceva facut de mana mea.

De mica am invatat putin sa cos, sa brodez, sa crosetez, sa impletesc da mama nu era prea incantata sa ma vada facand asa ceva. Eram buna la scoala si viitoru meu era in a invata carte. Mi-a placut mult matematica si am avut si success. Am particpat la multe concursuri si olimpiade si cu ocazia asta am colindat toata tara si am fost foarte fericita. Am facut Politehnica la sectia de automatizari si calculatoare si acum fac programe pentru calculator la serviciu. E o meserie buna si se castiga bine daca esti bun asa ca nu am de ce sa ma plang.

Dar de cand ma stiu mi-am dorit sa am masina de cusut si sa fac haine. Nu stiam pe nimeni care sa stie sa coasa ca sa ma invete si nu stiam nici macar de unde sa ma apuc asa ca am tot amanat.

La un moment dat sora prietenului meu a inceput sa faca margele din fimo si m-a intrigat si pe mine ideea de a face bijuterii. Dar fimo nu parea sa mi se potriveasca. Asa ca am gasit un site pe net si mi-am comandat margelute mici de 2-3-4 milimetri si am studiat pe net tehnica peyote. Am tot mesterit tot felul de cercei si coliere pentru mine in special si pentru mama care este mare amatoare de margele.

Acum cateva luni mi-am facut curaj si mi-am cumparat o masina de cusut. Entuziasmul a fost mare insa mi-am dat curand seama ca nu sunt in stare sa fac mare lucru si am fost cam dezamagita. Nu am fost in stare sa scot si sa realizez nici macar in tipar simplu. Nu prea intelegeam treaba cu rezervele, cu firul drept, nu stiam ca trebuie sa calci cand lucrezi ...

A trebuit sa iau o pauza de vreo 2 luni pentru ca am fost foarte ocupata la serviciu si trebuia sa studiez tehnolgii noi si acasa .. ne-am cumparat si un apartament si nou si am avut multa treaba cu renovatul.

Dar in februarie am primit un mail de la cei de la care am cumparat masina prin care anuntau 3 cursuri : initiere in croitorie, patchwork, si patchwork avansati. Erau cam scumpe si nu era un moment tocmai bun pentru noi cu banii insa am reusit sa ma insciu si sa ma tin de primele 2 cursuri si de atunci parca totul s-a schimbat.

Am invatat chestii de baza si am prins curaj, iar de atunci nu prea trece o seara fara sa cos macar putin. Din pacate cu timpul e foarte greu pentru ca muncesc 8 ore pe zi, o ora sau chiar mai mult drumul ( Bucuresti ... ) o ora pauza de masa. Dar cu fiecare produs simt ca avansez si inteleg croitoria mai bine. Am o satisfactie deosebita cand imi iese ceva bine si ma cam deprima cand nu... dar nu e nimic, a doua zi descoasem si o luam de la capat ...

Inainte de orice am descoperit ca toate astea ma relaxeaza si ma tin departe de calculator de care stau lipita toata ziua la servici si de care ajunsesem dependenta si in timpul liber.

Trebuie sa recunosc ca ma motiveaza si cand vad ceva frumos facut de voi si realizat impecabil. Imi da incredere ca voi putea si eu.

Sper sa ma perfectionez si sa ajung sa lucrez tot mai bine pentru mine si pentru cei dragi. O sa incarc sa va arat ce fac.

Si chiar te tine croitoria departe de calculator? Dar nu te lasam noi, nu-i asa?

Am monitoru si tastatura asezate in spatele masinii de cusut iar la mine calculatorul oricum merge tot timpul... asa ca din cand in cand mai dau cate un refresh

Eu m-am pensionat de curind si daca nu ar fi atele , pusul pe iarna cred ca as lua-o razna Cu atele ma relaxez dar nu am cui vinde si fac doar pentru casa sau de dat cadou .

Eu m-am apucat de diverse lucruri de mana ca sa nu mai stau peste program la serviciu . Cred ca de fapt am inlocuit o dependenta cu alta. Multe lucruri le stiam de pe vremurile cand nu aveam timp sa le fac, altele le-am vazut pe la voi sau pe te miri unde. Nu pot sa zic ca e un hobby pentru ca la baza hobby-ului sunt tot studiile, dar motivarea vine din satisfactia lucrului facut bine de mainile mele.

Am citit si cateva pagini din spate, si m-am regasit in postarea cu "jena" de a cere o recompensa pentru timpul si materialele investite de mine in "ajutorul" acordat altora. La mine erau destule persoane care se considerau in autoservire in dulapul cu sapunuri, luau unul-doua azi, unul-doua saptamana viitoare si tot asa fara sa simt practic. Asta pana intr-o zi cand am descoperit ca un sapun intreg fusese "cadorisit" inainte sa apuc sa-l incerc si eu, ce sa mai zic sa-l mai pun pe site. Asa am descoperit ca de fapt nici reclama nu-mi faceau "amicii", ca luandu-le fara ambalaj nu vedea nimeni de cine sunt facute, nici o eventuala revenire cu bani nu era de luat in calcul ca aveau deja provizii. Asa ca... am dat militaria jos din pod si am anuntat sus si tare ca sunt deja comandate.
Ce a fost amuzant, dupa o perioada de liniste, imi spune cineva din familie ca a gasit la plafar sapunuri ca ale mele doar ca erau 18 lei... Scump, domle, scump, dincolo era mai ieftin. Mai ales cand era gratis ;).